Identificarea Poluantilor Industriali

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Identificarea Poluantilor Industriali.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Chimie Generala

Extras din document

Sursele de poluare ale aerului, apelor si solului, specifice unui flux integrat de obţinere a produselor industriale, se clasifică după următoarele criterii:

a) după natura proceselor:

- surse ce emit poluanţi ca urmare a proceselor de ardere;

- cocsificarea cărbunilor (combustibili: gaz de cocs);

- aglomerarea minereurilor (combustibili: gaz natural şi biogaz format din gaz natural cu gaz de cocs sau gaz de furnal);

- elaborarea fontei (combustibili: gaz metan şi gaz de cocs la caupere);

- elaborarea oţelului (combustibili: gaz de cocs şi gaz metan);

- deformarea plastică şi tratamentul termic al oţelului (combustibili: gaz natural şi bigaz, format din gaz natural cu gaz de cocs sau gaz de furnal);

- surse ce emit poluanţi (pulberi) din transportul şi procesarea (concasarea, măcinare, ciuruirea şi sortarea) materiilor prime şi a materialelor semifinite sub forma pulverulentă, rezultând particule fine de cărbune, cocs, minereu de fier, var, dolomită, etc.

b) din punct de vedere al distribuţiei surselor:

- surse concentrate, cu debite mari, emisiile fiind evacuate prin coşurile de dispersie pentru emisiile în aer (pulberi şi/sau gaze arse), prin canale colectoare pentru apele uzate şi pe halde pentru deşeuri;

- surse individuale şi aleatorii care sunt caracterizate de un debit mic, continuu sau intermitent, cum ar fi fluxurile de transport cu puncte de descărcare (emisie intermitentă), scăpări de gaze şi pulberi prin neetanşeităţi

c) după particularităţile proceselor de fabricaţie ale:

- cocsului;

- aglomeratului;

1311, apoi aceste elemente pot ajunge odată cu iarba în stomacul şi intestinele animalelor. De aici pot să ajungă în laptele acestora sau se pot fixeze în diferite ţesuturi. Ca urmare a faptului că acestea sunt consumate de om pot ajunge şi în corpul omenesc.

Efectele radiaţiilor ionizante asupra organismelor animale sau vegetale se pot grupa astfel:

- efecte ce se constată la indivizi la un interval de timp relativ scurt după iradiere, denumite efecfe somatice;

- efecte care influenţează sănătatea unor fiinţe, dar care apar numai după o perioadă lungă de timp (efecte întârziate), fără simtome somatice anterioare. Aceste au fost denumite efecfe somatic stocastice;

- efecte care nu influenţează starea de sănătate a persoanelor expuse, ci a descendenţilor, denumite efecfe genetice.

Elementele radioactive se concentrează în lungul lanţurilor trofice. De exemplu, un element radioactiv ajuns în apă este preluat de către o algă, apoi alga ajunge în corpul unei moluşte ce constituie hrana unui peşte, iar de aici poate ajunge în final la om.

Efectele ecologice ale radiaţiilor sunt complexe.

Organismele din grupe sau stadii diferite de dezvoltare au sensibilităţi foarte diferite faţă de iradiere.

Concentrarea radionuclizilor în lungul lanţurilor trofice are loc diferenţiat în funcţie de organism, de natura radionuclidului şi perioada lui de înjumătăţire. în cazul iradierii unei bioceneze, populaţiile vor fi afectate diferit (mortalitate diferenţiată), ducând la schimbarea structurii întregii bioceneze.

Factorul de concentrare este foarte mare la speciile de la capătul lanţurilor trofice (consumator de ordinul doi sau trei), ducând la apariţia unor efecte periculoase (mutaţii, cancer, etc).

Fisiere in arhiva (1):

  • Identificarea Poluantilor Industriali.doc