Masurarea Precipitatiilor Atmosferice

Imagine preview
(6/10)

Acest referat descrie Masurarea Precipitatiilor Atmosferice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Stefan Iordache, Sterie Ciulache

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Chimie Generala

Extras din document

Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finale ale condensării şi sublimării vaporilor de apă, constituind totalitatea particulelor de apă lichidă şi solidă care cad din sistemele noroase şi ating suprafaţa Pământului. Ele pot fi sub formă de; ploaie, zăpadă, lapoviţă, burniţă, 1 măzăriche sau grindină. împreună cu depunerile pe suprafaţa terestră (rouă, bruma, chiciura, poleiul), alcătuiesc fenomenele hidrometeorice.

Analiza valorilor privind cantitatea de apă provenită din precipitaţii K este necesară pentru sectorul agricol. Desecarea terenurilor, construirea sistemelor de irigaţii, a bazinelor de retenţie a apei nu pot fi făcute Iară o cunoaştere amănunţită a regimului precipitaţiilor atmosferice. în acelaşi timp, proiectarea unor construcţii hidrotehnice (poduri, reţele de canalizări, diguri), implică cunoaşterea limitelor minime şi maxime între care se pot încadra cantităţile de apă provenite din precipitaţii, posibilitatea căderii. anumitor cantităţi, precum şi modul de repartiţie teritorială a acestora.

în ţara noastră primele observaţii pluviometrice au fost realizate de Ştefan Hepites, la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar în Europa primele măsurători datează din anul 1677, ele fiind organizate în Anglia.

Pentru caracterizarea regimului precipitaţiilor se utilizează o serie de mărimi pluviometrice:

a) cantitatea de precipitaţii exprimată în mm grosime strat de apă sau l/m2 (un strat gros de 1 mm corespunde unei cantităţi de apă de un litru repartizată uniform pe o suprafaţă de 1 m2);

b) intensitatea precipitaţiilor care redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de timp pe o unitate de suprafaţă (1/m²/min.). După intensitate se| deosebesc ploi torenţiale şi ploi netorenţiale;

c) zi cu precipitaţii, este considerată acea zi în care au căzut precipitaţii; în cantităţi măsurabile (≥ 0,1 mm);

d) cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore. Valorile

respective sunt solicitate pentru lucrările de proiectare hidrotehnică şi:

agrotehnică, la construirea oraşelor în scopul dimensionării conductelor şi-

canalelor de drenare a apelor provenite din precipitaţii. Cantităţile maxime

de precipitaţii căzute din norii convectivi sunt repartizate pe suprafeţe:

restrânse de teren, Astfel, în jurul zonei de descărcare a norului suprafaţa

solului poate fi complet uscată, iar dateje privitoare la precipitaţiile maxime:,

căzute în 24 de ore nu pot fi comparabile chiar pentru staţii situate în

apropiere;

e) numărul zilelor cu anumite cantităţi de precipitaţii;

f) frecvenţa zilelor cu anumite forme de precipitaţii (ploaie, zăpadă),;

Măsurarea cantităţilor de apă, provenite din ploi şi ninsori, se

efectuează cu pluviometrul iar, pentru înregistrarea continuă a cantităţii de apă căzută, precum şi a duratei şi intensităţii se utilizează pluviografuE

Staţiile meteorologice şi posturile pluviometrice din România sunt dotate cu pluviometre tip f.M.C. (Institutul Meteorologic Central), iar între anii 1950-1960 s-a mai utilizat şi pluviometrul cu ecran de protecţie tip Tretiakov (pentru comparaţii).

Fisiere in arhiva (1):

  • Masurarea Precipitatiilor Atmosferice.doc