Pesticide

Agrochimia Pesticidelor

Pesticidele, în accepţiunea generală se împart în:

• chimice care sunt compuşi chimici cu efecte nefavorabile asupra insectelor, bolilor sau dăunătorilor plantelor de cultură;

• fizice, ca de exemplu iradierea ce provoacă sterilitatea la insecte;

• biologice, ca de exemplu preparatele de Bacillus thuringiens;

Pesticidele chimice sunt deci un bun exemplu de compuşi a căror aplicare este riscantă. Totuşi, principalul beneficiar al acestora este agricultura. Aici ele se aplică în scopul protecţiei plantelor în timpul vegetaţiei dar şi în scopul protecţiei plantelor după recoltare în mijloacele de transport şi depozite.

Pesticidele se caracterizează prin lipsa acţiunii selective; ele pot să provoace intoxicaţii acute oamenilor, mai ales celor care lucrează la producţia şi aplicarea lor.

De asemenea, sub influenţa pesticidelor, pe lângă insectele care distrug plantele în timpul vegetaţiei şi după recoltare, pot să piară sub influenţa pesticidelor şi albinele folositoare, iar la combaterea buruienilor pot să sufere chiar plantele a căror protecţie se urmăreşte. Asemenea situaţii sunt agravate de aplicarea incorectă a pesticidelor.

Termenul de pesticide cuprinde toate substanţele sau amestecurile de substanţe folosite pentru:

• prevenirea dezvoltării sau combaterea oricărui organism vegetal sau animal nedorit;

• reglarea creşterii plantelor, defolierea şi uscarea lor.

Aplicarea pesticidelor în agricultură, medicina veterinară, diferite industrii (textilă), gospodărie casnică şi ocrotirea sănătăţii populaţiei are ca scop îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a alimentelor, nutreţurilor şi produselor industriale, asigurarea lor în timpul păstrării faţă de dăunători şi boli, ocrotirea animalelor contra paraziţilor precum şi distrugerea insectelor şi altor transmiţători de boli la oameni şi animale.

Lista acestor boli cuprinde: malaria, tifosul exantematic, ciuma, febra galbenă, filarioza, afecţiuni viroticeale creierului, febrele transmise de păduchi şi acarieni, febra de tranşee, amoebiazele, leischmaniozele, onchocercozisele, trypanosomiosisele, bolile papataci, frambezia, inflamarea conjunctivitelor, boala lui Chagas, rickettsiozele şi tularemia.

În lupta cu aceste boli rolul cel mai important l-au avut insecticidele organoclorurate, iar dintre acestea DDT, folosite încă în continuare în anumite ţări. [1]

Efectele toxice ale pesticidelor

Pesticidele sunt substanţe toxice, otrăvitoare, dar necesare într-un ecosistem.

Omul, ca parte a unui ecosistem complex în care este legat de un mare număr de specii de plante şi animale este afectat direct de utilizarea pesticidelor.

Orice declin al unei specii determină un dezechilibru al ecosistemului cu efecte imprevizibile, pe termen lung asupra omului. Utilizarea acestor substanţe chimice, pesticidele, produc moartea unor specii, dar şi efecte în comportarea şi fiziologia speciilor sălbatice.

Omul este expus pesticidelor prin contaminarea mediului în care trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea. Efectele toxice ale pesticidelor sunt date de structura chimică a pesticidelor, mecanismul de aciune şi de transformările care au loc în corpul animalului.

Nu toate animalele reacţionează în acelaşi mod şi pot da un răspuns specific în funcţie de specii sau de individ.

Sistemul unei specii de animale poate metaboliza pesticidul în metaboliţi netoxici, în schimb alte specii nu pot da un raspuns specific.

Efectele toxice sunt diferite de la o specie la alta, o specie expusă poate prezenta iritaiţii ale pielii şi alta boli de ficat. Aceste efecte se pot schimba în funcţie de vârstă, sex, mărime şi în general de starea de sănătate a animalelor.

Efectele acute sunt tuse, iritarea ochilor, a pielii, a căilor respiratorii, spasme musculare şi chiar moartea. Efectele cronice sunt datorate expunerii repetate la pesticide şi se manifestă prin leziuni neurologice, cancer pulmonar, leucemie, maladia Parkinson, boli ale rinichilor, disfunciţii în reproducere, dereglări endocrine, sterilitate. [2]

Pesticidele otrava din fructe si legume

60 la sută din legume şi 30 la sută din fructe conţin pesticide, spune Agenţia Europeană pentru Securitatea Alimentară. Procentele sunt îngrijoratoare, pentru că aceste substanţe ne pun în pericol sanătatea!

Chiar si cantitati mici de pesticide pot avea efecte pe termen lung asupra sanatatii, in special in cazul copiilor. Un studiu publicat de Environmental Working Group (EWG) arata ca o persoana ce consuma in medie, pe zi, cinci din 12 cele mai contaminate fructe si legume ingereaza aproximativ 10 pesticide diferite, in timp ce persoanele ce consuma 15 fructe si legume din categoria produselor mai putin expuse contaminarii ingereaza mai putin de doua pesticide pe zi.

Printre produsele cel mai putin expuse la tratamente chimice se numara: avocado, pepene galben, pepene verde, grepfrut, ananas, mango, kiwi, prune, ceapa, porumb dulce, mazarea verde, sparanghel, vinete, cartofi dulci.

Cele mai nesanatoase fructe si legume sunt: telina, piersicile, merele, capsunele, afinele, spanacul, cartofii, ciresele, nectarinele, perele, strugurii, salata, morcovii, varza, ardeii.