Plumbul

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Plumbul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Chimie Generala

Extras din document

În natură, plumbul se găseşte răspândit sub formă de compuşi: galena, sulfura de plumb, din care se prepară plumbul; ceruzita, carbonatul de plumb, crocoita, cromatul de plumb şi anglezitul, sulfatul de plumb. Plumbul este un metal care în tăietură proaspătă are luciul cenuşiu-albastrui, care dispare în aer curat când metalul se acoperă cu un strat subţire cenuşiu de oxid de plumb şi în aer umed când se acoperă cu un strat alb de carbonat bazic de plumb. Plumbul este un metal moale; poate fi zgâriat cu unghia, tăiat cu cuţitul şi pe hârtie lasă o urmă. Apa de băut (potabilă), care conţine carbonat acid de calciu şi sulfaţi, formează pe suprafaţa plumbului o pătură subţire şi dură de carbonat şi respectiv sulfat de plumb ce împiedică dizolvarea plumbului mai departe. Pe această proprietate se bazează utilizarea plumbului la confecţionarea conductelor de apă, fără pericol de intoxicare. O proprietate chimică foarte importantă a plumbului este rezistenţa sa la acţiunea acidului sulfuric. În contact cu acidul sulfuric, la suprafaţa plumbului se formează un strat insolubil şi compact de sulfat de plumb, care împiedică continuarea coroziunii. Datorită acestei proprietăţi, plumbul e întrebuinţat în industria acidului sulfuric şi, în general, în construcţia instalaţiilor în care se lucrează cu acid sulfuric.

Plumbul şi toate combinaţiile sale produc intoxicaţii grave numite “saturnism”. La astfel de intoxicaţii sunt expuşi muncitorii tipografi şi cei care vin permanent în contact cu acestea. Plumbul intrat în organism se elimină foarte greu. Ca antidot în intoxicaţiile cu plumb se administrează lapte. O mare cantitate de plumb se utilizează în construcţia plăcilor pentru acumulatoare electrice şi în industrie pentru îmbrăcarea cablurilor electrice.

Cantităţile cele mai mari de plumb se întrebuinţează însă, pentru fabricarea aliajelor de plumb: pentru lagăre (81%Pb, 13%Sb, 5%Sn, 1%Ca), pentru literele de tipar (50%Pb, 25%Sb, 25%Sn), aliaje pentru lipit etc. Din plumb se confecţionează, de asemenea, conducte de apă, plăci şi îmbrăcăminte de protecţie faţă de radiaţiile gama, atunci când se lucrează cu substanţe radioactive etc. Prin încălzirea plumbului topit într-un curent de aer se obţine oxidul de plumb . Dacă încălzirea plumbului are loc deasupra temperaturii de topire, se obţine “litarga”, de culoare roşie-portocalie, iar dacă temperatura de încălzire este mai înaltă rezultă ”masicotul” de culoare galbenă.

Plumbul este un metal greu, de culoare gri-argintie cu densitatea foarte mare. Datorită densităţii ridicate, plumbul şi-a găsit utilizarea la protecţia contra radiaţiei ionizante. De asemenea, plumbul este folosit la fabricarea de greutăţi mici dar cu mase mari. Acest metal este toxic pentru organismul uman, intoxicaţia numindu-se saturnism. Oxizii de plumb (miniu, litargă) se utilizează la fabricarea vopselelor protectoare şi a chiturilor de miniu şi de litargă. De asemenea, plăcuţele de plumb se utilizează la fabricarea acumulatorilor pentru autoturisme. În trecut, plumbul era folosit la tuburi pentru alimentarea cu apă potabilă, lucru grav, datorită toxicităţii sale ridicate. Sărurile de plumb nu se prea utilizează, acetatul utilizându-se în laboratoarele de microbiologie la fabricarea unor medii de cultură (geloză cu plumb). Datorită punctului de fuziune scăzut, plumbul se utilizează la băi cu metale topite în laborator şi la fabricarea aliajelor de lipit în electrotehnică (aliaje staniu-plumb).Acesta colorează flacăra în albastru-verzui.

Surse de expunere a populaţie la inhalarea plumbului.

Plumbul a fost extras şi folosit în industrie şi pentru produsele de uz casnic timp de secole. Pericolele toxicităţii plumbului, manifestările clinice cu numele de saturnism, au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri. Secolul XX a fost martorul atât al celei mai mari expuneri cunoscute vreodată a întregii populaţii la plumb, cât şi al unei cercetări recente extrem de vaste asupra toxicităţii plumbului. Populaţia este expusă la plumb în primul rând prin vopsele, cutii de conserve, racorduri plumbuite şi benzina cu plumb. Intensitatea acestor expuneri, scăzută în prezent prin măsuri administrative, rămâne încă ridicată în anumite segmente ale populaţiei datorită deteriorării vopselei pe baza de plumb folosită în trecut şi prin trecerea plumbului din vopsele şi gazele de eşapament în sol şi praful din casă. Există multe alte surse de expunere din mediu, cum ar fi frunzele plantelor crescute în sol contaminat cu plumb, ceramica smălţuită neadecvat, cristalele cu plumb. Multe domenii industriale, ca de pildă fabricarea bateriilor, demolările, vopsirea şi îndepărtarea vopselelor, ca şi industria ceramică continuă să prezinte un risc semnificativ de expunere la plumb a muncitorilor şi comunităţilor din împrejurimi. Noile cercetări asupra toxicităţii plumbului au fost stimulate de progresele din toxicologie şi epidemiologie, ca şi de schimbarea accentului pus în toxicologie de pe rezultatele binare (viata/deces; 50% doza letală) pe grade ale funcţiilor, cum ar fi performanţa neuropsihologică, indicii de comportament, tensiunea arterială şi funcţia renală. Testele pentru nivelul plumbului în sânge au facilitat atât cercetarea asupra plumbului, cât şi supravegherea indivizilor supuşi riscului.

Plumbul este un metal toxic care constituie una dintre otrăvurile cele mai răspândite în mediu. Acesta se găseşte în aer, sol şi apă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Plumbul.doc

Alte informatii

Universitatea «Valahia » din Târgovişte Facultatea de Ingineria Mediului şi Biotehnologii Master: Sisteme de control şi evaluare a calităţii mediului Anul: I