Poliglucidele

Poliglucidele sunt glucide macromoleculare cu structură liniară sau ramificată, formate prin policondensarea unui mare număr de monoglucide sau derivaţi ai acestora (aminoglucide, acizi uronici), între care se stabilesc legături glicozidice. Gradul de polimerizare variază de la zece până la mii de unităţi monoglucidice.

Poliglucidele se împart în două grupe mari: poliglucide omogene (formate din resturi de monoglucide identice sau derivaţi ai acestora) şi poliglucide neomogene(formate din resturi de monoglucide diferite sau derivaţi ai acestora).

În funcţie de rolul fiziologic poliglucidele pot fi compuşi de rezervă (amidon, glicogen) sau de structură (celuloză, hemiceluloze).

În funcţie de provenienţă poliglucidele se clasifică în poliglucide din pereţii celulari ai plantelor(celuloza şi derivaţii), poliglucide din seminţe de cereale, tuberculi, rădăcinoase(amidon), poliglucide din extractele unor fructe(pectine), poliglucide din extractele algelor(agar, carragenani, alginaţi, furcellaran), poliglucide din exudatele unor arbori(gumă arabică, tragacanth, karaya), poliglucide de fermentaţie(xanthan, dextran, gellan).

Glucani(Amidon,Celuloza,Glicogen)

Hexozani Fructani

Formate din monoglucide Manani

Galactani

Pentozani Arabani

Xilani

Omogene

Derivaţi ai monoglucidelor Aminoglucide-N-acetilate

Esteri sulfurici/fosforici monoglucide

Neomogene

Fără acizi uronici (amestec de monoglucide

Cu acizi uronici(Hemiceluloze, Materii pectice, Gume şi Mucilagii vegetale, Mucopolizaharide, Imunopoliglucide)

Poliglucidele sunt substanţe solide, microcristaline, cu aspect amorf. Se prezintă sub formă de pulberi albe, insolubile sau greu solubile în apă. Poliglucidele solubile formează soluţii coloidale. Prezintă activitate optică datorită atomilor de carbon asimetrici. Cu ajutorul razelor X s-a stabilit că unităţile structurale de bază ale poliglucidelor sunt diglucidele.

Poliglucidele nu au caracter reducător, deoarece hidroxilii semiacetalici sunt implicaţi în formarea legăturilor glicozidice, iar hidroxilii semiacetalici liberi de la capetele catenelor reprezintă în procent foarte mic faţă de numărul resturilor de monoglucide din molecula unui poliglucid. Poliglucidele prezintă în principal legături 1-4 glicozidice, dar şi legături 1-6,1-3,1-2 glicozidice, mai cu seamă la nivelul ramificaţiilor moleculare. Grupările hidroxilice libere din molecula poliglucidelor pot da reacţii de esterificare şi eterificare.

În mediu acid sau sub acţiunea unor enzime specifice, poliglucidele hidrolizează treptat, cu formarea de produşi intermediari cu grad de polimerizare din ce în ce mai mic şi cu putere reducătoare din ce în ce mai mare. Prin hidroliza totală a poliglucidelor se obţin monoglucidele constituiente.

Poliglucide omogene

Glucani

Din acestă grupă fac parte substanţe cu o largă răspândire în regnul vegetal şi animal, cum ar fi: amidonul, glicogenul, celuloza.

Celuloza este un poliglucid omogen alcătuit din resturi de-D-glucopiranoză, unite prin legături 1-4 glicozidice. Formula moleculară a celulozei este (C6H10O5)n. Gradul de polimerizare are valori mari fiind de ordinul sutelor şi miilor. Masa moleculară a celulozei variază între 1,5•106 - 6•106.