Recondiționarea și reciclarea materialelor

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 7622
Mărime: 607.46KB (arhivat)
Publicat de: Xenia Gheorghiță
Puncte necesare: 6

Cuprins

  1. 1. Solul. Surse de poluare si poluanti
  2. 2. Protectia calitatii solurilor
  3. 3. Ecologia resurselor naturale
  4. 4. Masuri de reamenajare miniera - modelarea si nivelarea generala a haldei

Extras din referat

1. Solul.Surse de poluare si poluanti

Solul este stratul de la suprafata parnantului, afanat, moale, friabil, care impreuna

cu atmosfera constituie mediul de viata al plantelor.

Solul s-a format din roci, sub influenta factorilor pedogenici: clima,

microorganisme, vegetatie, relief. Transformarile rocilor In timp au fast profunde, astfel

incat solul apare ea un corp natural, distinct, deosebit de roca mama. Ourata de generare

cste marc, astfel incat pentru a se forma pe cale naturala 3 cm de sol sunt necesari 300 •

1000 de ani, iar pentru 20 em, 70000 de ani.

Compozitia solului este data de: - substante minerale rezultate din degradarea si

alterarea rocilor si mineralelor, ca de exemplu: Si02, FeOx, CaC03, CaS04 etc.; -

substante organice specifice, produse prin transformarea chimica a resturilor vegetale. De

exemplu: acizi humici, celuloza, hemiceluloza, aldehide, alcooli, fenoli, grasimi,

aminoacizi, albumine, etc. Resturile vegetale si animale se descompun sub influenta

mieroflorei si microfaunei existente in sol, in compusi simpli (C02, H20, NH3 etc.), din

care microorganismele sintetizeaza cornpusi organici.

Compozitia solului recoltat de pe1I ha (aproximativ 100 t) este urmatoarea:

radacini 2 - 6 %, microorganisme 1 - 2 %, substante minerale 8 - 12 %, substante

organice 80 - 85 %.

Solul contine un ansamblu complex de micro si macroorganisme, aflate intr-un

echilibru biologic, care actioneaza asupra cornpusilor lui. Astfel, macrofauna aereaza

solul, il structureaza, li imbunatateste fertilitatea. Microorganismele (bacterii, alge verzi)

transforms cornpusii carbonului in C02 si CH4, amoniu In nitrati, sau azot, iar alte

microorganisme fixeaza azotul atmosferic. Ciupercile ajuta absorbtia apei si a

microelementelor In radacini, Tot microorganismele descompun unele substante

poluante, inclusiv pesticidele si fertilizantii, dar nu in totalitate.

Solurile sunt supuse unor procese continue de degradare si alterare. Degradarea

reprezinta procesul de maruntire si dispersare a rocilor si mineralelor 'in fragmente mai

mici, sub influenta temperaturii, apei, vantului, gravitatiei si vietuitoarelor. Procesul este

ireversibil.

Alterarea reprezinta totalitatea proceselor chimice la care sunt supuse rocile si

mineralele sub actiunea apei, acizilor minerali sau organici si a sarurilor. Degradarea si

alterarea actioneaza simultan.

Suprafata de uscat de pe Terra este de 13,1 miliarde ha, ceea ce reprezinta

aproximativ 25 % din suprafata totala a planetei, de 51 miliarde ha. Agrosistemele ocupa

astazi 29,6 %, deei 4 miliarde ha, din eare 1,5 miliarde ha reprezinta terenul arabil si

restul de 2,5 miliarde ha - pasunile si fanetele.

Suprafata de teren arabil cc revine unui locuitor variaza, astfel incat in Extrernul

Orient cste de 0,35 hal locuitor, in Africa de 0,73 halloe, In America Latina 1,34 ha/loe,

In unele tari foarte sarace 0,67 ha/loe, In tarile mediu dezvoltate 0,74 ha/loe, In tarile

dezvoltate 1,22 ha/loe. Se considera vaIoarea de 0,3 ha/loc ea fiind aria arabila minima

necesara intretinerii vietii unei persoane timp de 1 an, in conditii de mediu, obiceiuri,

alimentare si agrotehnice date. Asadar, tarile din extremul Orient sunt foarte aproape de

aceasta valoare minima a existentei umane. Pentru Romania, valoarea suprafetei arabile

ce revine unui locuitor este de 0,44 ha, iar ca teren agrieoI de 0,67 ha, deci mai mare

dedit aria arabila minima, dar mai mica decat valoarea 1,1 ha teren agricol/loc socotita

medie pe glob.

Obiceiurile alimentare legate de conditiile pedoclimatice atrag variatii in

necesarul de suprafata arabila. Astfel, dieta carnivora, fata de cea vegetarians solicita

suprafete mai mari de teren arabil, deoarece lantul trofic carnivor este mai lung.

Suprafetele agricole se micsoreaza datorita constructiilor industriale, civile,

militare, depozitelor de deseuri, reziduurilor menajere, spatiilor de agrement, eroziunii

solului. Eroziunea solului ocupa primul loc in degradarea pamanturilor. Prin vant si apa

se degradeaza anual 5 - 1 ° tlha In Africa, Europa, Australia, 10 - 20 t/ha in America de

Sud ~i de Nord, 30 t/an In Asia. Refacerea solurilor este cu mult sub ritmul de degradare

si alterare si anume de numai 1 t/ha. Problematiea terenurilor agricole trebuie urmarita cu

multa atentie, deoarece incercarile ulterioare, de extindere si de refaeere a potentialului

productiv costa foarte mult. Pe glob se apreciaza 0 degradare a circa 70 % din suprafata

solurilor, sau 25 % din suprafata agricola, iar pentru Romania de 7,5 milioane ha.

Solul poate indeplini urmatoarele functii:

- depozit si sursa regenerabila de energie fosila, prin fitomasa transformata In

humus;

- participare la circulatia apei si a altor elemente in natura;

- purificare a naturii, prin proprietatile lui de adsorbant ~i neutralizant al

poluantilor;

- sursa de elemente nutritive pentru plante.

Pentru a-si indeplini functiile, solul trebuie sa fie intr-o forma accesibila, deei:

poros, umed, aerat (cu fractie mare de goluri). Plantele I!?i extrag din sol elementele de

baza: azot, fosfor, ~i potasiu, pe scurt N,P,K, alte macroelemente: Ca, Mg, S si

mieroelemente: B,Fe, Mn, MO,Cu,Zn, etc. Compozitia chimica asolului este in continua

sehimbare, prin procese rapide, sau lente de pedogeneza, eu implicatii asupra

eeosistemelor.

Preview document

Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 1
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 2
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 3
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 4
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 5
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 6
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 7
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 8
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 9
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 10
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 11
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 12
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 13
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 14
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 15
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 16
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 17
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 18
Recondiționarea și reciclarea materialelor - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Reconditionarea si Reciclarea Materialelor.doc

Te-ar putea interesa și

Tendințe moderne privind ambalarea mărfurilor alimentare studiu de caz la SC Pangram SA

CAPITOLUL 1 FUNCŢIILE, ROLUL ŞI NECESITATEA AMBALAJELOR 1.1. FUNCŢIILE ŞI ROLUL AMBALAJELOR Directiva Parlamentului European şi a Consiliului...

Responsabilitatea socială a companiei Vodafone

1. Responsabilitatea socială a societătilor comerciale Activitatea responsabilă social priveşte asigurarea succesului economic al unei societăţi...

Modalități de promovare prin marcă, ambalaj și etichetă

INTODUCERE În abordarea acestei teme am încercat să prezint modalităţile şi lucrurile care trebuie urmărite la achiziţionarea unui produs...

Studiu privind piața mobilei

Studiu de piaţă În prezent, în România, mobila din categoria medie domină piaţa, dar în viitorul apropiat piaţa va fi polarizata pe categoriile...

Reciclarea Vehiculelor Scoase din Uz

1. INTRODUCERE Într-o cultură cu tehnologie avansată scopul suprem al vieţii este acela de a utiliza fluxul de energie şi resurse materiale pentru...

Ecotehnologie

Cap.2 Stabilirea rolului functional al piesei Cunoaşterea rolului funcţional al piesei este prima etapă în proiectarea oricărui proces tehnologic...

Promovarea exportului produselor de mobilier pe piața UE

Introducere Dinamica exporturilor produselor de mobilier la nivelul Uniunii Europene este în continuă creştere în ultimii ani. Mari companii...

Deșeuri de la Construcții și Demolări

1. Deseu - cod, descriere. Sursă. Cantităti. Istoric 1.1. Cod si descriere Amestecuri de deseuri beton, căăamizi, tigle si materiale ceramice,...

Ai nevoie de altceva?