Probiotice

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Probiotice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Chimie Organica

Extras din document

1. Introducere

Bacteriile producătoare de acid lactic au fost utilizate la prepararea şi prelucrarea alimentelor, din timpuri istorice. Bacteriile lactice sunt implicate în obţinerea alimentelor fermentate din materii prime agricole, cum sunt: laptele, carnea şi produsele vegetale, care deţin o pondere importantă în industria alimentară. Tulpinile de bacterii lactice folosite pentru obţinerea produselor alimentare sunt izolate şi selectate numai după numeroase testări.

În ultimii ani, bacteriile lactice au fost folosite şi ca produse de tip probiotic. Probioticele sunt microorganisme care, după o administrare orală, sunt capabile să colonizeze tractul digestiv şi să păstreze sau să determine o creştere a florei naturale digestive, prevenind aderarea microorganismelor patogene la pere¬tele intestinului şi asigurând securitatea utilizării optime a hranei. Unele tulpini de bacterii lactice inhibă proliferarea bacteriilor patogene prin producerea de acizi organici şi prin scăderea pH-ului. De asemenea, unele bacterii lactice produc peroxidul de hidrogen şi previn aderarea bacteriilor patogene la peretele intestinului. Datorită acestor proprietăţi, bacteriile lactice pot fi folosite ca probiotice.

Termenul de probiotic a fost utilizat pentru prima oară în 1965 de către Lilly şi Sillwell, pentru a defini „organisme sau substanţe care contribuie la echilibrul microbian al intestinului".

Prin enzimele proprii, probioticele măresc utilizarea digestivă a hranei precum şi procesele de detoxifiere. Astfel, probioticele produc cantităţi mari de -galactozidază, contribuind la ameliorarea digestiei lactozei. Cu ajutorul bacteri¬ilor lactice se reduce nivelul fenolului şi al indolului, substanţe ce se acumulează ca rezultat al dezechilibrării florei intestinale.

Probioticele stimulează activarea sistemului imunologic acţionând ca barieră de protecţie a tubului digestiv. Pot fi folosite în combaterea diferitelor forme de cancer, atât pe calea activării sistemului imunitar, cât şi prin inhibarea unor enzime implicate în carcinogeneza intestinală.

Probioticele sunt culturi selecţionate şi concentrate de bacterii lactice, aparţinând, de regulă, tulpinilor de Lactobacillus Acidophilus şi Streptococcus Faecium sau de Bacillus şi eventual drojdii din genul Saccharomyces.

Fig. 1 Lactobacillus Acidophilus

Fig. 2 Streptococcus Faecium

Fig. 3 Bacillus

Fig. 4 Saccharomyces.

Lactobacillus şi Enterococcus sunt genuri bacteriene prezente în cantităţi importante (104-108/g) în microflora digestivă a porcilor, vacilor şi păsărilor. Din contră, tulpinile din genul Bacillus şi drojdiile nu sunt locuitori obişnuiţi ai florei digestive. Dacă ameliorarea obţinută prin ingestia de proteine este clasic admisă, mecanismele de acţiune, în ceea ce priveşte organismele vii, sunt şi în prezent controversate, acestea trebuind să îndeplinească o serie de condiţii pentru a putea acţiona benefic asupra organismului animal. Pentru ca un microorganism să poată fi utilizat ca probiotic trebuie să întrunească o serie de criterii prealabile, şi anume:

- condiţii specifice de implantare;

- rezistenţă la lizozim;

- toleranţă la aciditatea gastrică;

- rezistenţă la săruri biliare.

2. Condiţii de implantare a microorganismelor de tip probiotice

Microorganismele utilizate ca probiotice trebuie să depăşească, în prin¬cipal, trei obstacole majore în scopul tranzitării digestive, înainte de implantarea şi multiplicarea în intestinul subţire:

- în gură, ele sunt supuse acţiunii litice a lizozimului, prezent în cantitate mare în salivă;

- în stomac, trebuie să reziste la acţiunea unui pH foarte acid;

- în intestinul subţire, trebuie să reziste la acţiunea sărurilor biliare.

Fig. 4 Bacterii din stomac, colon şi intestinul subţire

Dacă acestea sunt administrate omului ele trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

- să fie de origine umană;

- să reziste procedeelor de fabricaţie a produselor, acidităţii gastrice, secreţiei biliare şi pancreatice;

- să se fixeze pe celulele epiteliale ale intestinului pentru a rezista peristaltismului şi să colonizeze, cel puţin temporar, intestinul;

- să producă substanţe antimicrobiene eficace faţă de bacteriile cariogene şi patogene.

Fisiere in arhiva (1):

  • Probiotice.doc