Clauza de Hardship

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Clauza de Hardship.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Felix Hodos

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comert

Cuprins

I NOTIUNI INTRODUCTIVE
1. Conceptul de risc
2. Clauze asiguratorii menite sa contracareze riscurile nevalutare
II PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA NOTIUNII DE CLAUZA DE HARDSHIP (SAU DE IMPREVIZIUNE)
1. Notiunea de impreviziune
2. Clauza de hardship
2.1. Definitia clauzei de hardship. Notiune
2.2. Importanta clauzei de hardship in contractile de comert international
2.3. Conditiile de aplicare a clauzei de hardship
2.4. Procedura de punere in aplicare a clauzei de hardship
2.5. Comparatie intre clauza de hardship si alte clauze asiguratorii menite
sa contracareza riscurile nevalutare
3. Concluzie
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

I NOTIUNI INTRODUCTIVE

1. CONCEPTUL DE RISC

Comertul dintre Romania si restul lumii a crescut anual in mod constant. Ca in orice piata in plina evolutie cu fluctuatii ocazionale economice, sociale si politice, atat partenerii comerciali romani cat si cei straini trebuie sa caute modalitati de reducere a riscurile create de aceste fluctuatii.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana se previzioneaza ca va duce la cresterea, in mod substantial, a comertului anual cu statele membre ale Uniunii Europene, furnizand partenerilor de afaceri atat oportunitati unice, dar aducand si riscurile inerente comertului international.

Riscul contractual este definit ca fiind consecita pagubitoare pe care trebuie sa o suporte debitorul obligatiei ce nu poate fi executata datorita interventiei unui caz fortuit sau de forta majora. Aceasta regula este in egala masura valabila pentru contractele din dreptul comun, dar si pentru contractele din dreptul international.

Aceste riscuri influenteaza nivelul obligatiilor partilor care trebuie sa plateasca mai mult sau mai putin decat ceea ce s-au obligat sa plateasca la incheierea contractului. Acestea sunt riscuri care afecteaza echilibrul contractual dintre parti, si cel mai important, sunt riscuri care pot fi foarte usor evitate prin introducerea anumitor clauze in contracte.

Astfel de riscuri le includ pe cele economice, politice, administrative si naturale. Riscurile economice sunt determinate de evolutia companiei si de calitatea bunurilor si serviciilor furnizate de aceasta.

La randul lor, sunt impartite in riscuri valutare datorate schimbarilor ratei de schimb sau paritatii oficiale a monedei de plata in comparatie cu moneda de referinta, si riscuri non-valutare.

2. CLAUZE ASIGURATORII MENITE SA CONTRACAREZE RISCURILE NEVALUTARE

Riscurile nevalutare pot avea o natura diversa si se pot infatisa in variate specii. Cel mai frecvent ele se manifesta in practica contractelor de comert international, sub forma riscului de pret. Riscul de pret poate fi neutralizat prin stipulatia de catre parti in continutul contractului lor a clauzelor de recalculare sau de postcalculare a pretului.

Dar exista si alte riscuri contractuale ce pot surveni ca urmare a aparitiei, pe parcursul executarii contractului, a unor imprejurari noi de natura sa modifice conditiile avute in vedere de catre parti cu privire la indeplinirea prestatiilor asumate de ele, facandu-le mai oneroase, sau chiar imposibile de realizat, ori sa-l puna pe debitor intr-o situatie net dezavantajoasa fata de debitorii aceluias creditor din alte raporturi obligationale similare.

Astfel de riscuri pot fi evitate prin inserarea in contract a unor clauze de adaptare a acestuia la noile imprejurari, precum:

-clauza clientului cel mai favorizat;

-clauza ofertei concurente;

-clauza hardship (sau de impreviziune);

-clauza de forta majora;

-clauze preventive fata de diverse masuri de protectie a concurentei.

II PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA NOTIUNI DE CLAUZA DE HARDSHIP (SAU DE IMPREVIZIUNE)

1. NOTIUNEA DE IMPREVIZIUNE

In cazul contractelor care presupun o derulare in timp cum sunt contractele cu executare succesiva sau cele afectate de un termen suspensiv exista posibilitatea ca survenirea anumitor evenimente anterior incheierii contractului sa duca la un dezechilibru in defavoarea uneia dintre partile contractului, de regula in defavoarea debitorului. Debitorul astfel nu-si va mai putea executa obligatia prevazuta in contract, insa nu datorita faptului ca aceasta este imposibila de onerat ci datorita faptului ca executarea obligatiei il va pune pe debitor intr-o postura economica foarte dificila, chiar faliment. Concret, suntem in prezenta unei onerozitati excesive a obligatiei debitorului si pe care acesta nu a luat-o in calcul cu prilejul contractarii.

Impreviziunea fiind determinata de fenomenul economic al deprecierii monetare prin inflatie, produs ulterior incheierii contractului, se pune problema posibilitatii de adaptare la noile imprejurari.

Plecand de la principiul nominalismului monetar care are doar valoare supletiva, este posibila reevaluarea conventionala a obligatiilor.

Partile pot stipula in contract clauze de impreviziune care le permit sa procedeze la readaptarea prestatiilor in raport cu anumiti indici economici pentru mentinerea in timp a valorii reale a obligatiilor. De asemenea, in temeiul principiului autonomiei de vointa, partile contractante pot prin acordul lor de vointa sa prevada in contract clauze de impreviziune sau de indexare care vor permite judecatorilor sa procedeze la readaptarea si echilibrarea prestatiilor.

In ceea ce priveste notiunea de impreviziune, majoritatea autorilor (Gabriel Anton, Eugen Chelaru, Dragos Al. Sitaru, etc…) sunt de parere ca este vorba despre o chestiune de ordin economic si financiar (prestatia oferita creditorului in executarea contractului nu mai corespunde valorii reale a contraprestatiei, impreviziunea fiind legata de moneda). Cauza dezechilibrului este un eveniment exterior persoanei si vointei debitorului care nu antreneaza o imposibilitate de executare a obligatiei, ci doar o face mai oneroasa, nefiind insa sigur ca este necesar ca evenimentul sa fie imprevizibil sau ajunge ca el sa nu fi fost prevazut.

O discutie asupra caracterului imprevizibilitatii pune problema daca evenimentul in sine trebuie sa fi fost imprevizibil sau doar efectele lui asupra echilibrului economic al contractului (evenimentul apare ca previzibil dar consecintele lui au depasit previziunile), precum si daca imprevizibilitatea trebuie apreciata obiectiv sau subiectiv (in functie de persoana contractantului).

Contractele afectate de un termen suspensiv si cele cu executare succesiva pot fi supuse pe parcursul executarii lor unor imprejurari care nu au fost prevazute si nici nu puteau fi prevazute de parti atunci cand le-au incheiat si care pot afecta valoarea prestatiilor la care aceastea s-au obligat. Spre exemplu, un furnizor care se obliga printr-un contract cu executare succesiva sa livreze cantitati determinate de produse, in schimbul unui pret fix stabilit pe unitate de produs si platibil la livrare isi va vedea majorata valoarea obligatiilor sale in cazul unei cresteri a preturilor determinata de inflatie, fara a putea pretinde contractantului diferenta suplimentara de pret.

Fisiere in arhiva (1):

  • Clauza de Hardship.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR”, TARGU MURES FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, JURIDICE SI ADMINISTRTIVE SPECIALIZAREA: DREPT