Comerț electronic

LEGEA COMERTULUI ELECTRONIC

Comunicarile comerciale

Legea Comertului Electronic reglementeaza actele de comert desfasurate prin mijloace electronice, stabilind conditiile de furnizare a serviciilor societatii informationale si identificând faptele savârsite în legatura cu securitatea acestor servicii ce constituie infractiuni. Actul normativ este „Legea nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comertul electronic”, modificat prin „Legea nr. 121 din 4 mai 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronici”.

Transmiterea de mesaje comerciale prin posta electronica este un element important al comertului electronic. Mesajele acestea sunt utilizate atât ca mijloc de publicitate comerciala, cat si ca metoda de încheiere a contractului.

Posta electronica (sau e-mail) este unul dintre serviciile Internetului. Are aceeasi functie cu o cutie postala obisnuita, doar ca aici nu pot fi primite decât „mesaje electronice” (informatie scrisa digital).

Avantajele postei electronice: viteza mare în transmiterea mesajului (un mesaj poate parcurge spatiul dintre doua continente în câteva secunde, concurând astfel cu transmiterea sincrona de date prin intermediul telefonului) si posibilitatea atasarii la mesaj de informatii diverse care pot fi „scrise” digital (imagini, sunete). Dezavantaj: lipsa de confidentialitate (mesajul trimis în retea poate fi usor capturat de terti).

Avantajele economice ale postei electronice au fost rapid exploatate. În întreaga lume comerciantii au utilizat posta electronica în cadrul campaniilor de marketing direct (promovarea produsului prin contactarea fiecarui client în mod individual), economiile realizate în privinta publicitatii fiind importante. În scurt timp s-a ajuns de la uz la abuz si cei care au avut de suferit au fost destinatarii mesajelor (consumatorii potentiali):

- cutia postala era mereu aglomerata cu mesaje comerciale nesolicitate, nemaifiind loc pentru mesajele utile;

- persista nesiguranta în privinta corectitudinii modului de culegere a datelor personale ale destinatarilor (nume, adresa de posta electronica, preferinta pentru anumite produse) de catre comercianti si a utilizarii acestor date.

S-a ivit astfel nevoia reglementarii transmiterii mesajelor comerciale. Cele doua sisteme de reglementare propuse sunt:

- sistemul optiunii de intrare (option-in sau opt-in): ca regula comerciantilor le este interzisa trimiterea de mesaje comerciale nesolicitate catre potentialii consumatori; astfel de mesaje pot fi totusi trimise acelor destinatari care îsi manifesta expres consimtamântul în acest sens; exprimarea consimtamântului se face prin înscrierea în liste de acceptare, liste publice (administrate de o autoritate nationala) sau private (realizate si administrate de comerciantii însisi);

- sistemul optiunii de iesire (option-out sau opt-out): comerciantilor le este permisa trimiterea de mesaje comerciale nesolicitate; daca un consumator doreste sa nu mai primeasca astfel de mesaje, el trebuie sa se înscrie într-o lista de evitare (publica sau privata).

România a reglementat prin Lege problema comunicarilor comerciale nesolicitate, adoptând sistemul opt-in. Astfel, transmiterea acestor mesaje comerciale este interzisa cu exceptia cazului când destinatarul si-a exprimat în prealabil consimtamântul expres pentru a le primi (Cap. II, Art. 6, alin. 1)

Desi Legea are ca domeniu de aplicare „serviciul societatii informationale”, ea interzice transmiterea comunicarilor comerciale prin posta electronica si atunci când aceste comunicari nu reprezinta un astfel de serviciu. Concluzia este determinata de faptul ca textul nu distinge, interzicând pur si simplu „efectuarea de comunicari comerciale prin posta electronica”.