Comerțul cu munca la negru - posibile tendințe pentru imigrația spre România

Pentru a face fata aderarii, tara noastra a fost obligata sa-si modifice legislatia privind forta de munca si libera circulatie a persoanelor adaptand-o standardelor europene. Cele mai importante schimbari au aparut in domeniul relatiilor de munca. In acest sens, codul muncii a fost modificat de doua ori in ultimii doi ani. Prin aceste schimbari s-a urmarit punerea de acord cu directivele uniunii europene, flexibilizarea relatiilor de munca, eliminarea muncii fara forme legale.Folosirea muncii la negru este deja una dintre marile probleme cu care se confrunta Romania. Pentru a-i speria pe angajatorii care folosesc muncitori fara forme legale, Guvernul a emis o Ordonanta de Urgenta prin care au fost majorate amenzile primite de cei care angajeaza personal la negru. Pentru elminarea muncii la negru a mai fost modificat un articol din legea care priveste protectia salariatiilor, astfel incat angajatorii care continua sa foloseasca angajati fara contract, dupa ce au fost sanctionati, vor primi amenda penala, ajungandu-se chiar la privarea de libertate.

Economia romaneasca duduie cu munca la negru

Sindicatele sustin ca peste 30% din economia tarii se bazeaza pe munca la negru. Statisticile oferite de Centrul de Cercetari Demografice contin date si mai dramatice. Daca ne raportam la numarul persoanelor active din tara noastra , care, potrivit studiilor este de 10.500.000, atunci numarul salariatiilor cu forme legale, cifrat la 4.700.000, arata ca in Romania peste 5.000.000 de oameni lucreaza fara a beneficia de un contract de munca. Romanii au fost obligati sa accepte munca la negru pentru a avea un nivel de trai cat de cat mai ridicat. In ciuda controalelor efectuate de Inspectia Muncii, multi dintre angajatori continua sa practice munca la negru fara forme legale, bazandu-se pe faptul ca oamenii au nevoie de bani.

Cu acordul ambelor parti

Munca la negru implica de fapt atat angajatorii cat si angajatii. Practicarea unei activitati fara forme legale presupune acceptul celor doua parti. Daca in cazul angajatorilor lucrurile sunt destul de clare, ramane intrebarea de ce angajatii nu fac plangeri la Inspecta Muncii legate de abuzuriel la care sunt supusi. Raspunsul este fosrte simplu, si anume ca nici un patron nu va folosi munca la negru atata timp cat nu are acordul celui implicat direct, respectiv salariatul. Realitatea este ca romanii accepta foarte usor sa se complaca in aseasta situatie , uitand implicatiile care pot aparea atat pe termen scurt cat si pe termen lung. iN general angajatorii se plang ca trebuie sa platesca sume foarte mari ca impozite catre stat pentru forta de munca folosita si, invocand aceste costuri , alaturi de un salariu mai mare pe care omul il poate castiga daca accepta compromisul, reusesc sa-si impuna punctul de vedere. De cealalta parte, salariatul spera ca lucrurile se vor rezolva de la sine si, facand referire la faptul ca nu are alta posibilitate, ramane in functia respectiva, chiar daca nu este angajat din punct de vedre legal.

Categorii vulenrabile

In categoria romanilor care accepta sa lucreze la negru intra doua clase. In primele se incadreaza tinerii care abia iesiti de pe bancile liceului spun ca lucreaza o vreme la negru dupa care vor gasi un job mai bun. In a doua categorie intra persoanle trecute de a prima tinerete, care s-au vazut in postura de someri si care se tem ca nu-i mai angajeaza nimeni daca nu trec cu vederea acest ‘mic’ impediment.In ambele situatii oamenii nu fac nimic pentru a-si rezolva problemele. Plangerile venite la inspectiile teriotariale de munca sunt putine, salariatiilor la negru fiindu-le teama ca statul nu le va da dreptate si ca tot ei vor avea de pierdut dupa ce patronul afla ca s-au plans institutiilor.

Unde domina munca la negru ?

Munca la negru se intalneste cu predilectie in anumite sectoare economice : agricultura, pomicultura, viticultura, silvicultura, exploatare forestiera, constructii, comert stradal, piete, targuri. Acest fenomen este prezent si in domeniul serviciilor : paza si protectie, spalatorie auto, frizerie, supermarketuri, depozite angro precum si in industria confectiilor textile, prelucrarea lemnului, alimentatie publica, baruri, restaurante, marochinarie, incaltaminte, activitati de panificatie.

Strainii, muncitori la negru

Pe langa romani, se pare ca si strainii muncesc la negru in Roamnia. Acestia vor putea lucra in tara noastra numai pe baza de permis ede munca si vize de sedere pe o durata mai lunga. Ministrul Barbu nu exclude posibilitatea ca si strainii sa lucreze in Romania la negru. Amenzile pentru angajatorii care vor permite cetatenilor straini sa lucreze la negru sunt mult mai mari decat cele prevazute pentru lucratorii romani. Munca la negru nu va putea fi combatuta in totalitate. In mod sigur, cei mai multi dintre strainii care vor lucra la negru in Romania, sunt cei de pe teritoriul Republicii Moldova. Romania, ca membra a UE, devine atractiva pentru muncitorii din tarile necomunitare.