Comerțul internațional cu produse piratate

Comertul mondial cu produse piratate

Obiectele contrafacute sau piratate sunt, in principal, produse de marochinarie, tigari, jocuri si jucarii, respectiv CD-uri si DVD-uri. Comertul cu produsele contrafacute estimat la anual cinci sute de miliarde de euro, reprezinta intre 8% si 10% din comertul mondial si creaza un profit ilicit de peste 250 miliarde euro. Consecinta acestui fapt este desfiintarea anuala a peste 200.000 de locuri de munca in Europa si SUA.

Fenomenul contrafacerilor deterioreaza climatul afacerilor unei tari, stimuleaza concurenta neloiala si, nu in ultimul rand afecteaza grav consumatorii. Acestia sunt cei care pierd cel mai mult, in ultima instanta, pentru ca ei achizitioneaza un produs contrafacut la un pret mic, fapt care determina, in timp cheltuieli mult mai mari (pentru ca aceste produse se deterioreaza mult mai repede sau le pune in pericol sanatatea, chiar viata).

Unii oameni cred ca pirateria si contrafacerea sunt crime fara victime si copierea ramane doar o forma de recunoastere a valorii . Aceasta viziune nu corespunde insa consecintelor ; de fapt, impactul bunurilor contrafacute asupra posesorilor marcilor, a consumatorilor si economiei nationale nu poate fi minimalizat. Astazi nivelul contrafacerilor in domeniul proprietatii intelectuale este astronomic. Nivelul ridicat al contrafacerilor reflecta, dincolo de preferinta consumatorilor pentru produsele de marca, abilitatea celor care contrafac de a se adapta trendurilor pietei si profiturile enorme rezultate in urma vanzarii produselor contrafacute.

Operatiuni asimilate contrafacerilor sunt si inducerea in eroare a consumatorului prin punerea in circulatie a unor produse purtand o denumire fonetic asemanatoare unei marci inregistrate, pentru produsele identice sau similare.

Piata produselor contrafacute reprezintă un factor de coruptie important in sectorul public si creator de dezechilibre pentru o economie de piata.

Un pericol major pentru sanatatea si siguranţa populatiei il reprezinta contrafacerile cosmeticelor si produselor de îngrijire personala (264%), jucariilor (98%), produselor alimentare (62%) si medicamentelor (51%). Peste 58% din produsele contrafacute provin din China.

Amploarea fenomenului are consecinte dramatice in sanatate, deoarece medicamentele contrafacute reprezinta 6% din cifra de afaceri a industriei farmaceutice mondiale. India reprezintă o sursa importanta de medicamente contrafacute, iar Turcia are acelaşi statut, dar pentru produse alimentare.

Din zece obiecte ale „romanului statistic“, patru sunt falsuri care stralucesc nu numai in mana vanzatorilor de trotuar, ci si in vitrinele magazinelor cu autorizatie de functionare. Indiferent ca au costat mult sau putin, toate aceste lucruri din jurul nostru aduna, in fiecare zi, un rau de bani ce se scurge neabatut spre afaceri aparent inofensive, care insa intoxica organismul unor afaceri oneste si macina branduri cladite cu migala.

Vama romana ocupa locul 5 in topul primelor 10 administratii vamale din lume care au retinut peste 61% din cantitatile confiscate de marfuri contrafacute, potrivit unui raport al OMC din 2007. Astfel, vama romana a confiscat 27 de milioane de articole, plasandu-se astfel pe locul 5 la confiscari de incaltaminte contrafacuta, pe locul 4 la confiscari de telefoane mobile si pe locul 8 la confiscari textile contrafacute, potrivit aceluiasi raport.

Dar veriga „vama“ pare bine echipata impotriva traficului cu falsuri. Problemele apar atunci cand lucratorii vamali nu isi dau seama ca au de-a face cu produse contrafacute. O situatie tipica e cea in care contrabandistii importa haine sau pantofi care nu poarta nici o marca, „botezarea“ lor facandu-se in Romania. De asemenea, telefoanele mobile raman adeseori nedepistate pentru ca trec granita sub forma de componente second-hand. Ulterior sunt asamblate si vandute ca telefoane originale. Au existat la un moment dat doua fabrici de telefoane mobile in Bucuresti. O suta de oameni „fabricau“ aici telefoanele din componente second-hand care veneau din Anglia prin import temporar, erau asamblate in Romania si apoi trimise sub forma de telefoane inapoi, in Anglia. Astfel, proprietarul marfii nu beneficia doar de costuri mici cu forta de lucru, dar scapa si de taxele vamale. Cele doua fabrici care „produceau“ telefoane mobile marca Nokia, Samsung, Panasonic si Siemens au fost inchise cand s-a constatat ca functionau ilegal.

Pedepsele mici inseamna riscuri mai mici: daca traficantii de droguri pot fi condamnati la 25 de ani inchisoare sau inchisoare pe viata, cei implicati in industria falsurilor risca doar amenzi contraventionale sau confiscarea marfii. Cat despre profituri, acestea sunt de sase ori mai mari in industria contrafacerilor decat in comertul cu droguri.