Comparatie intre Politicile de Preluare, Depozitare si Distribuire pentru Intocmirea Manuala a Comenzii

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Comparatie intre Politicile de Preluare, Depozitare si Distribuire pentru Intocmirea Manuala a Comenzii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Comert

Extras din document

Rezumat

Acest articol examineaza efectul a trei procese decizionale(ridicare, depozitare si distribuire) ce reprezinta un cost major pentru realizarea comenzii.Autorii utilizeaza un model simulator bazat pe operatiunile unui centru de distributie care preia fiecare comanda in parte, depoziteaza produsul la intamplare si foloseste o procedura simpla pentru distributie.Mai multe policici de ridicare, depozitare si distributie sunt evaluate pentru a determina decizia carui proces ofera cel mai mare procentaj de economisire privitor la linia curenta de baza a politicilor.Cateva analize vor fi completate pentru a cerceta efectul marimii comenzii, al formei depozitului si al locului de ridicare.Rezultatele arata ca dozarea comenzilor ajuta cel mai mult la economisiri mai ales daca comenzile sunt predominat de marime mica.De asemenea fie ca utilizam depozitare bazata pe calitate, fie pe volum obtinem acelasi nivel de economisire ca in cazul dozarii comenzilor.

1. Introducere

Preluarea comenzii din depozit este o componenta vitala a lantul de aprovizionare pentru multe companii.Aceasta constituie 50-75% din totalul costurilor pentru un depozit obisnuit.Utilizarea automatizarii este frecvent examinata ca un mod de reducere a costurilor generate de catre angajati, dar multe companii continua sa utilizeze preluarea manuala a comenzii din cauza variabilitatii formei si marimii SKU, a variabilitatii cererii, a sezonalitatii produselor sau din cauza investitiilor masive necesare pentru a crea acest sistem automatizat.Cele trei procese decizionale sunt: cum sa selectezi articolele, cum sa le depozitezi, si cum sa aduci distribuitorii la depozit.

Aceasta cercetare examineaza mai multe politici de preluare, depozitare sau rutare in mod simultan pentru a determina decizia carui proces afecteaza cel mai mult performanta.In timp ce anumite cercetari studiaza aceste trei decizii folosind o combinatie intre experimente principale si analize de sensibilitate, rezultatele publicate nu permit managerilor sa determine importanta acestor decizii.Aceasta cercetare va facilita astfel comparatia referitoare la performanta realizarii comenzii.Cu alte cuvinte, managerii vor fi capabili sa determine care decizie este ‘cea mai buna si cea mai ieftina’.

2.Analiza literara

Ridicarea comenzii a fost o tema de cercetare in ultimele decenii. Principalul obiectiv pentru cea mai mare parte din cercetare a fost identificarea eficientei selectarii,depozitarii sau a metodelor de depozitare.Metodele de recoltare determina care din articole sunt plasate pe o listã aleasa si, ulterior, sunt preluate de la locatiile de depozitare de cãtre un singur selector.

Ridicarea comenzii este o politicã comunã în cazul în care selectorii dau un tur complet prin depozit, pentru a lua toate articolele pentru o singura comanda.Aceastã politicã este adesea de preferat pentru cã este usor de implementat si pentru ca integritatea este întotdeauna mentinutã.Combinand mai multe comenzi în loturi este o politicã alternativã care a dovedit ca reduce semnificativ timpul total de selectare Principiul "primul venit, primul servit "(FCFS) dozarea combinã comenzi pe mãsurã ce sosesc pânã cand atinge marimea lotului maxim. Petersen (2000) a folosit aceastã metodã în lucrarea sa pentru a compara metodele de recoltare. Tehnicile mai complexe de dozare, care iau în considerare atat pentru dimensiunea cat si pentru volumul de produs care au fost propuse , dar logic aceste metode de dozare se transmit dificil catre angajatii si astfel au fost respinse rapid de firma subiect. Prin urmare, acestea nu sunt luate în considerare în aceastã cercetare.Zona de recoltare este o alta metoda care imparte depozitul in zone si permite selectorilor sa regaseasca articolul intr-o singura zona.Unele firme au combinat dozarea si zonarea în "val''cules în care fiecare este responsabil pentru recoltare de SKUs în zona lor pentru comenzi numeroase.

Beneficiul pentru aceste tipuri de politici devine evident astfel ca marimea depozitului creste, dar zona de recoltare necesitã operatiuni secundare sã-si consolideze comenzile din diferite zone.

Rezultatele din studiul nostru generalizeaza fiecare zonã; prin urmare, zona si valul cules nu sunt examinate în mod direct în acest studiu comparativ. politici de depozitare , care alocã SKUs la locurile de depozitare, intrã, în general în trei mari categorii.

Stocarea aleatorie este utilizata pe scarã largã în mai multe depozite, pentru cã este simplu de utilizat, necesitã adesea mai putin spatiu decât alte metode de depozitare.

Metodele volum de stocare atribuie SKUs cea mai mare cerere de locatii în apropierea locului de preluare, respectiv predare a marfii.

Cercetãrile aratã cã o punere în aplicare în termen de stocare bazate pe volum reduce semnificativ timpul de cãlãtorie.

Clasa de stocare bazata pe cel putin trei clase de stocare oferã aproape aceeasi ca volum de economii bazate pe depozitare într-o stocare automatã de recuperare (AS / RS), solicitând un timp mai putin de prelucrare a datelor.Politicile de rutare determina secvenþta de preluare a SKUs de pe lista culeasa.Utilizarea euristicii simple sau proceduri optime, cu scopul politicilor de distribuire este pentru a reduce distanta parcursã de selector.

Proceduri optime de oferta ,cea mai bunã solutie, dar poate duce la rute confuze

Distribuirea transversala, este utilizata pe scarã largã în multe depozite datoritã simplitãtii sale, oferã rezultate bune atunci când densitatea pe selector este mare. Cand se foloseste o metoda transversala, selectorii trebuie sã traverseze complet întregul culoar odatã ce este înscris.

Cu toate acestea, o trãsãturã comunã a acestei cercetãri este faptul cã cel putin douã din cele trei decizii discutate anterior (selectare , distribuire si depozitare) sunt fixe.

În general, majoritatea cercetarii examineazã metode alternative pentru una din cele trei decizii. Scopul acestei cercetãrii este de a examina efectul acestor trei decizii politice simultan, printr-un efort de a determina care din decizia politicã are cel mai mare efect asupra performantelor sistemului.

Koster considerã cã toate cele trei decizii sunt importante , dar focalizarea analizelor de sensibilitate este determinata mai mult de impactul de distribuire si a metodelor de stocare privind performanþa de distribuire algoritmica

Fisiere in arhiva (1):

  • Comparatie intre Politicile de Preluare, Depozitare si Distribuire pentru Intocmirea Manuala a Comenzii.doc