Impactul Liberalizarii Comertului asupra Industriei Chineze

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Impactul Liberalizarii Comertului asupra Industriei Chineze.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Saseanu Andreea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Comert

Extras din document

I. Prezentarea articolului

Voi incepe prin a face urmatoarea afirmatie: China este probabil cel mai bun exemplu al conexiunii pozitive dintre generozitate sau mai bine zis pozitie deschisa si crestere economica.

Autorii acestui articol analizeza efectele liberalizarii comertului in China asupra firmelor si a productivitatii industriei de la intrarea in Organizatia Mondiala a Comertului, la sfarsitul anului 2001.

O motivatie majora a politicienilor chinezi pentru intrarea in Organizatia Mondiala a Comertului a fost potentialul impact asupra firmelor si industriei. Incurcati in eforturile lor de restructurare a importantelor segmente ale industriei de catre consideratiile politico-economice interne acestia sperau ca reformele mandatate cerute de catre Organizatia Mondiala a Comertului vor fi un important catalizator al schimbarii. Intr-adevar asa a fost deoarece reformele au transformat-o dintr-o piata extrem de protejata in cea mai infloritoare economie de piata deschisa pana la accederea ei in Organizatia Mondiala a Comertului.

Atentia autorilor este indreptata in primul rand catre efectele reducerii barierelor tarifare, dar intr-o masura mai mica si catre efectele reducerii celor netarifare asupra industriei, folosind ca perioada de referinta anii 1998-2005. Barierele tarifare sunt taxele vamale iar cele netarifare sunt un complex de masuri si reglemantari de politica comerciala publice sau private care impiedica, limiteaza sau deformeaza fluxurile internationale de bunuri si servicii, si care au ca principal scop apararea, protejarea pietei interne de concurenta straina si/sau echilibrarea balantei de plati. Spre deosebire de barierele tarifare (taxele vamale), cele netarifare au cateva particularitati:

1. prin formele pe care le imbraca, acestea urmaresc marfurile pe tot parcursul lor (de la exportator pana la consumatorul final) si actioneaza esalonat (din momentul in care s-a efectuat comanda pentru un produs care urmeaza a fi importat pana in momentul consumului final al acestuia);

2. prezinta o mare diversitate si un grad de protectie diferentiat;

3. domeniile in care se aplica sunt extrem de variate (sunt legate de sfera relatiilor economice internationale);

4. in marea lor majoritate, aceste bariere netarifare sunt mai greu de cunoscut de exportatori si, deci, se evalueaza mai greu, precum si gradul lor de protectie sau de discriminare;

5. pot influenta, in mod direct, volumul fizic al marfurilor importate, limitandu-l;

6. pot influenta, in mod indirect, volumul importurilor, prin mecanismul preturilor sau pot crea anumite conditii care sa ingreuneze realizarea importurilor.

Raspunderile si obiectivele economice pe care si le-a asumat China odata cu aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului erau: reducerea taxelor vamale asupra produselor non-agricole (ceea ce reprezenta 95% din totalul importurilor) de la 17% la 9,4% si diminuarea taxelor asupra produselor agricole pana in 2005; produsele agricole se vor bucura de o reducere medie a tarifelor de 15%, iar importul si comercializarea lor nu se va face obligatoriu, ca pana acum prin intermediul intreprinderilor de stat de comert exterior si/sau alte unitati cu drept de intermediere pentru operatii de comert; sprijinul intern acordat agriculturii va fi plafonat la 8,5%; taxele pentru o gama de produse din domeniul tehnologiei informatiei vor fi desfiintate pana in 2005; eliminerea restrictiilor netarifare la produsele industriale pana in anul 2005; asigurarea drepturilor de comercializare si distributie nelimitata pentru firmele straine; extinderea accesului pe piata in sectorul serviciilor, eliminand restrictiile geografice si celelalte restrictii din majoritatea sectoarelor pana in 2005; aplicarea tratamentului national (nediferentiat) bancilor straine cinci ani dupa aderare.

Datele utilizate in studiul autorilor articolului acopera toate firmele de stat si toate firmele particulare cu vanzari mai mari de 600000 dolari. Pentru fiecare firma s-au utilizat informatii detaliate privind valoarea totala a vanzarilor, a valorilor adaugate, a angajarii, a salarizarii, a exportului, a profitului si a altor informatii importante legate de activitatea ei. Astfel s-a putut observa in primul rand o crestere a numarului de firme de pe piata de la 150000 in 1998 la 250000 in 2008. Pe plan extern firmele interne aveau acces garantat la pietele de dincolo de ocean in conditii de care China s-a bucurat anterior doar datorita statutului de tara cea mai favorizata, statut care trebuia reinnoit anual. Dupa intrarea in Organizatia Mondiala a comertului acest statut nu a mai trebuit fi reinnoit. OMC a afectat nivelul productivitatii sectoarelor prin iesirea si intrarea firmelor pe piata.

In prezent mai mult de jumatate din importurile si exporturile Chinei sunt legate de firme investitoare straine, restul provenind de la cele interne. Cele mai multe sunt din Asia, explicandu-se astfel importanta dimensiunii regionale a comertului chinez. Pentru ca o tara sa prezinte o balanta comerciala excedentara, valoarea exporturilor trebuie sa depaseasca valoarea importurilor. Se mentioneaza adesea asa numitul contract intre tari al evitarii dublei impuneri. Acest contract consta in reducerea taxelor la import in scopul incurajarii schimburilor comerciale intre tari,contract in urma caruia consumatorul are numai de castigat intrucat asigura astfel o diversitate a produselor si serviciilor pe piata, intre care acesta este liber sa aleaga.

Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul Liberalizarii Comertului asupra Industriei Chineze.doc

Alte informatii

ASE Facultatea de Comert