Portul Constanta – Repere Economice de Lunga Perspectiva, de la Integrarea Europeana pana in Anul 2020

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Portul Constanta – Repere Economice de Lunga Perspectiva, de la Integrarea Europeana pana in Anul 2020.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Ionescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comert

Extras din document

Scurt istoric

Cunoscut încă din antichichitate şi localizat la întretăierea rutelor comerciale care leagă ţările dezvoltate ale Europei Occidentale şi pieţele în dezvolotare ale Europei Centrale de furnizorii de materii prime din Comunitatea Statelor Independente (CSI – spaţiul ex-sovietic), Asia Centrală şi Transcaucaz, portul Constanţa este principalul port românesc şi cel mai mare din bazinul Mării Negre.

Performanţe

În momentul semnării Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, 25 aprile 2005, Portul Constanţa avea o suprafaţă totală de 3.926 ha, cu o lungime a cheurilor de 29,8 km şi un număr de 145 dane, din care 119 operaţionale.

Prin el se derulează mai mult de1/4 din traficul maritm al mărfurilor de export-import. Situat pe un ţărm deschis, expus vânturilor, predominant nordice şi nord-estice, portul cuprinde din punct de vedere constructiv, două sectoare principale: vechiul port, unde adâncimea bazinelor nu depăşeşte 10 m şi noul port, cu adâncimi de 14 m, la intrare şi 11,5-13,5 de-a lungul fronturilor de acostare .

Este un port modern, bine echipat din punct de vedere tehnic, cu macarale-portal de cheu, macarale plutitoare, tractoare, remorci, electrocare, infrastructură adecvată etc. Indicele mecanizării operaţiunilor de manipulare depăşeşte 96%. Portul dispune, de asemenea, de facilităţi pentru bunkerajul navelor, aprovizionarea echipajelor, pentru repararea navelor, în caz de nevoie. Pilotajul în port este obligatoriu .

Capacitatea potenţială de operare a portului este de 105 mil tone/an. Potrivit analiştilor de diferite facturi, portul Constanţa beneficiază de o poziţie geostrategică, fiind situat pe ruta a două dintre coridoarele de transport pan-europene şi anume Coridorul de transport rutier şi feroviar IV şi Coridorul de transport fluvial VII, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră, prin calea navigabilă Rhin-Main-Dunăre.

Oportunităţi până la nivelul anului 2006

Portul Constanţa oferă o serie de avantaje, printre care:

- este un port multifuncţional , cu facilităţi moderne, având adâncimi ale apei, în bazinul portuar, pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez şi strâmtorile turceşti;

- dispune de terminale specializate pentru operarea oricărui tip de marfă;

- are acces direct la Coridorul pan-european VII-Dunărea, prin Canalul Dunăre-Marea Neagră, devenind şi port fluvial, oferind, astfel, o alternativă de transport către Europa Centrală, mai scurtă şi mai ieftină decât rutele care folosesc porturile din partea de nord a Europei;

- dispune de conexiuni bune cu toate modalităţile de transport pe calea ferată, rutier, fluvial, aerian şi prin conducte, fapt ce se realizează printr-o infrastructură dezvoltată; noul terminal de containere de pe molul II S, care creşte capacitatea de operare a containerelor cu 375.000 TEU; terminale Ro-Ro şi Ferry Boat potrivite pentru dezvoltarea navigaţiei de cabotaj;

- deserveşte ţările riverane Mării Negre şi Dunării;

- noul statut de „port cu facilităţi vamale” permite stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comerţului exterior şi a tranzitului de mărfuri către/dinspre Europa Centrală şi de Est, corelat cu simplificarea procedurilor vamale;

- statutul de „port sigur” obţinut în urma reabilitării digurilor de adăpostire şi adoptării sistemului de supraveghere şi siguranţa a traficului maritim VTMIS;

- dezvoltări viitoare planificate printr-un Master Plan.

Trendul ascendent al economiei naţionale şi strategia Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA (CN APM) de atragere a fluxului de mărfuri se reflectă în traficul portuar care se compatibilizează cu cel internaţional . Astfel, aşa cum indică statisticile, spre exemplu, la începutul anului 2004 acesta a crescut cu 7%, faţă de anul anterior, atingând un volum de 43.245 mii tone, datorat creşterii traficului maritim care a ajuns la circa 34.000 mii tone.

Însa, cea mai semnificativă evoluţie înregistrată în ultimii ani în Portul Constanţa o reprezintă creşterea traficului de containere în ultimul an cu peste 50%, comparativ cu anii imediat anteriori Aceasta este cea mai mare creştere înregistrată vreodată în traficul de containere în Portul Constanţa.

Perspective până în anul 2010

A doua fază de dezvoltare este proiectată să sporească capacitatea de operare până la 1 mil. TEU , până în anul 2010.

Fisiere in arhiva (1):

  • Portul Constanta - Repere Economice de Lunga Perspectiva, de la Integrarea Europeana pana in Anul 2020.doc

Alte informatii

A obtinut premiul al-III - lea la Sesiunea de Comunicari Stiintifice din cadrul Universitatii Dimitrie Cantemir , Facultatea de Managent Turistic si Comercial