Recenzie Microeconomie

Walter Block, născut în Brooklyn în anul 1941 a absolvit colegiul Brooklyn, loc unde a adoptat filozofia politică libertarianismul. Acesta este un adept al școlii austriece, școala a cărei principală preocupare este de a diminua puterea politică și de a acorda sprijin drepturilor individuale. Este un filosof libertarian de tip anarhocapitalist (adica unul care se opune oricărui fel de impozitare), adept al școlii austriece de economie, Senior Fellow al Institutului "Ludwig von Mises". Pentru a clarifica asocierea sa cu această mişcare,si anume libertarianismul, însuşi Block scrie în 1994 articolul ,,Libertinism versus Lbertarianism”, publicat în ,,Journal of Libertarian Studies”, şi pe care îl adaugă ulterior ca postfaţă la cartea sa , ,,Pledoarii Imposibile”. În acest articol el sintetizează esenţa gândirii şi convingerilor sale, diferenţiind conceptele de libertinism şi librtarianism prin aceea că primul susţine acţiuni neortodoxe în moralitatea lor, pe când cel de-al doilea le susţine doar dintr-o perspectivă economică şi politică. Altfel spus, „libertarianul este cineva care consideră că libertinul nu trebuie trimis la închisoare”.

,,Pledoarii imposibile”consta într-o succesiune de argumente aduse pentru a dezvinovăţi „ţapii ispăşitori” ai societăţii actuale

În “Pledoarii imposibile”, Walter Block încearcă să ofere un alt punct de vedere asupra unor tipuri de oameni. El abordează frontal statutul moral şi economic al zecilor de profesii și ocupații acuzate, disprețuite și extrem de prost înțelese de societate. Această carte este una dintre cele mai bune formulări în apărarea capitalismului și a libertății individului. Autorul se folosește de exemple aflate la extreme pentru a exprima nemulțumirea față de implicarea Guvernului în economie.

Tipurile de oameni care realizează meseriile care sunt considerate ilegale, imorale și josnice, și pe care Walter Block le apară și le analizeaza din punct de vedere economic sunt: prostituata, peștele, traficantul de droguri, șantajistul, cămătarul, spărgătorul de grevă, calomniatorul. Prin această carte Walter Block vrea să sublinieze natura esențiala a serviciilor productive îndeplinite de toți oamenii de pe piața liberă. Altfel spus, Block selectează unele dintre cele mai blamate ocupaţii şi le pune sub o nouă lumină prin analiza lor din punct de vedere libertarian, apărându-i pe adepţii lor prin aceea că: „1. ei nu se fac vinovaţi de nici o faptă de natură violentă; 2. efectiv în fiecare caz ei aduc realmente beneficii societăţii; 3. dacă le interzicem activităţile, vom avea noi înşine de pierdut”. Dupa cum sustine însuşi articolul său, Walter Block nu pledează pentru moralitatea acestori activităţi, ci se opune condamnării lor sub argumentul că „angajarea în agresiune împotriva unor non-agresori este ilegitimă” (axiomă libertariană).

Privite din punct de vedere economic, serviciile realizate de aceste persoane se pot legaliza, astfel putând fi impozitate de stat. In urma acestei actiuni va rezulta o sursă de venit, deoarece există cerere și ofertă.

Trebuie mentionat ca aceasta lucrare trateaza aspectul pur economic al economiei de piata. Block neglijeaza aproape in totalitate componenta morala. Unele actiuni, care din punct de vedere moral si social sunt considerate a fi corecte, sunt combatute de Block pe baza unor argumente de factura exclusiv economica. De exemplu, Block sustine ca interzicerea vanzarii de heroina este un lucru negativ pentru societate si pentru economie, deoarece aceasta duce la dezavantaje atat pentru vanzatorul, cat si pentru consumatorul de heroina, dar mai ales pentru ca, in acest mod, se ajunge la coruptia politiei si, in multe cazuri, la incalcarea generala a ordinii si sigurantei publice(cap Medicina).

Cartea este structurată în opt capitole, în fiecare dintre acesta fiind analizate ocupaţiile dintr-un anumit domeniu: sex, medicină, finanţe, afaceri şi comerţ, ecologie etc.

Primul capitol, în acelaşi timp unul dintre cele mai mediatizate şi controversate, vine în apărarea prostituatelor şi peştilor şi abordează de asemenea concepte precum feminismul şi şovinismul.

Chiar daca este constient ca oamenii privesc prostitutia ca pe ceva imoral și foarte rău, el considera că este un lucru moral și de aceea trebuie legalizată. Consideră că depinde cum e definită prostituția, pentru că din anumite puncte de vedere ea chiar este un lucru moral. El încearcă să demonstreze că meseria de prostituată este o meserie ca oricare alta, care implică un schimb între două persoane adulte ce consimt rațional desfășurarea acestuia. În continuare, folosind tehnica asocierilor, Block arată cum peştele îndeplineşte un rol absolut similar cu cel al unui broker, şi anume de a intermedia un schimb, facilitându-i încheierea. Aşa cum brokerul ajută la încheierea unui contract, interacţionând cu părţile implicate, aşa şi un peşte are datoria de a face legătura între un client şi o prostituată, fiindu-le de ajutor amândurora. Iar dacă ocupaţia sa a ajuns să aibă conotaţii negative – exploatare, violenţă – acestea nu fac parte din natura activităţii, ci au fost dobândite prin generalizarea unor cazuri particulare („Desigur, în realitate, de exemplu, mulţi peşti, dacă nu chiar toţi, iniţiază violenţa nejustificată. Dar ei nu fac acest lucru în mod obligatoriu, şi de aceea activitatea de peşte nu este o violare a drepturilor” ). Prin urmare, nu pot fi folosite ca argumente împotriva meseriei în sine.