Relațiile Comerțului cu Amanuntul cu Consumatorii

CAP.1. LOCUL RELAŢIILOR CU CONSUMATORII ÎN ANSAMBLUL ACTIVITĂŢII COMERCIALE

Sistemul de legături organizat de comerţ, în calitatea sa de intermediar între producători şi consumatori, cuprinde două categorii de relaţii. Prima categorie are în vedere sistemul raporilor interne, în cadrul cărora se evidenţiază legăturile succesive dintre activităţi, probleme de personal, organizare, salarizare etc, iar cea de-a doua cuprinde relaţiile externe, pe care comerţul le angajează cu diferiţi colaboratori, furnizori, unităţi de ransport, organe financiare, de credit, organe administrative de stat, precum şi cu beneficiarii – întreprinderi de stat sau cooperatiste, firme particulare sau populaţie.

- Relaţiile comerţului cu consumatorii fac parte, deci din sistemul de relaţii

Externe anahajate de unităţile din aparatul comerciale. El îmbracă forme diferite, sporind mereu în importanţă datorită modificărilor permanente ce intervin în sistemul de conducere economică – planificat sau bazat pe mecanismul pieţei – creşterea gradului de privatizare a unităţilor economice, liberalizarea schimburilor, modificări în nivelul şi în stilul de viaţă al populaţiei, precum şi pe măsura creşterii contribuţiei la satisfacerea diferitelor tipuri de nevoi ale populaţiei, precum şi ale celorlalţi cumpărători industriali, prestatori de servicii sau unităţi administrative. Drept urmare, la stabilirea locului pe care aceste relaţii le ocupă în ansamblul activităţii comerciale, trebuie să se aobă în vedere transformările pe care le cunoaşte societatea în perioada analizată şi în perspectivă, precum şi mutţiile pe care respectivele transformări le generează asupra evoluţiei comerţului interior. Lucrarea de faţă redă, în continuare, doar câteva dintre acestea, considerate a avea o importanţă deosebită:

• Sporirea dimensiunilor comerţului şi a ariei sale de preocupări. Se are în

vedere faptul că în viitor comerţul va avea ca obiect al actelor sale de vânzare-cumpărare atât bunurile de consum individual destinate satisfacerii trebuinţelor populaţiei, cât şi diferitelor tipuri de produse destinate utilizării productive, organizării prestaţiilor de servicii sau bunei funcţionări a unor unităţi sociale şi ale administraţiei de stat;

• Dezvoltarea şi modernizarea reţelei comerciale, care, prin sporirea

continuă a suprafeţei, reprofilarea acesteia, îmbunătăţirea amplasării teriroeiale şi doatrea cu utilaje moderne, va contribui la sporirea comerţului faţă de consumatori, influenţându-le opţiunea de cumpărare;

• Introducerea şi extinderea permanentă a unor forme modene de vânzare,

care să asigure un grad ridicat de acesibilitate a cumpărătorilor la varianta gamă de produse, pe care comerţul le va oferi pieţei, constituind astfel permise favorabile facilitării procesului de cumpărare a mărfurilor ;

• Regândirea sistemelor de informare a consumatorilor şi operaţionalizarea

unor practici promoţionale moderne, prin conţinutul, forma de prezentare şi operativitatea lor, vor marca, în mod favorabil, sistemul de relaţii dintre comerţ şi toate tipurile sale de consumatori.

- Asemenea modificări de substanţă, care vor interveni în activitatea

comerţului şi îşi vor pune amprenta pe sistemul său de relaţii, vor acţiona şi asupra cumpărătorului, care va fi mereu mai implicat în procesul de proiectare, realizare şi comercializare a masei de producţie destinate consumului. Ca urmare a unei asemenea idei, în Statele Unite ale Americii a fost conturat şi s-a trecut la utilizare pe scara largă a unui nou concept – REC (Răspuns Eficient pentru Consumator) – pentru reproiectarea lanţului “producător – comerciant – consumator final”, sistem ce acoperă o arie largă a cooperării practice dintre comerciat şi fabricant, cu implicarea consumatorilor . Drept urmare, pentru a avea o imagine completă a locului pe care relaţiile cu cumpărătorii îl ocupă în ansamblul activităţii comerciale, trebuie analizată şi evoluţia consumatorilor, sub aspectul nielului de instruire, educaţie, compoziţie socio-profesională, venituri, tehnologii în procesul de fabricaţie şi, nu pe ultimul plan, ca nivel de exigenţă faţă de mărfurile şi serviciile comerciale. De asemenea, comerţul nu trebuie să scape din vedere că în atitudinea consumatorului intervin, în mod continuu, modifici de ordin calitativ, îndeosebi ca rezultat al creşterii venitului discreţional. Cu cât creşte această formă de venit, cu atât mai mult se va trece de la o activitate comercială “fără probleme” la o activitate “cu probleme”, în sensul că cheltuirea venitului disponibil implică nu numai nevoia de produs şi puterea de cumpărare, ci şi voinţa de cumpărare a consumatorului.