Teoria Pietei Libere

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Teoria Pietei Libere.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Comert

Extras din document

Americanul Andrew Schotter s-a născut pe 6 iunie 1947. Şi-a realizat studiile universitare la Universitatea Cornell şi la Universitatea din New York, unde a studiat economia, în 1973 obţinându-şi doctoratul în această disciplină. În prezent, Andrew Schotter este căsătorit, are 2 copii şi lucrează ca profesor de economie la Universitatea din New York, fiind în acelaşi timp şi director al C.E.S.S (Centrul pentru Ştiinţe Sociale Experimentate).

A doua ediţie a cărţii „Teoria pieţei libere (Free Market Economics), a fost publicată în 1990, fiind apoi tradusă în limba chineză, arabă, română (1996 – Editura Didactică şi Pedagogică), italiană şi spaniolă. Este prima carte scrisă de Andrew Schotter şi dezbate una din chestiunile centrale ale economiei zilelor noastre şi anume potenţialul sistemului de piaţa liberă pentru rezolvarea problemelor sociale şi economice.

Am ales să recenzez această lucrare a lui Andrew Schotter, deoarece, în opinia mea, subiectul dezbătut de autor este de maxim interes şi actualitate pentru populaţia ţării noastre, a cărei economie de piaţă tinde spre un echilibru, spre o stabilitate necesară contextului economic european în care ne-am integrat.

Caracteristicile prezentate de Schotter în cartea sa, sunt cele mai importante pentru funcţionarea optimă a economiei de piaţă. Detaliile expuse de acesta, puse în aplicare, sunt calea către succes.

Cartea „Teoria pieţei libere” este structurata în noua capitole. În conţinutul cărţii, Andrew Schotter prezintă trăsături ale pieţei libere, susţinute prin argumente în paralel, de liberalii clasici pe de o parte şi de tradiţionalişti şi anticomunişti pe de altă parte.

Capitolul I – Argumentul pieţei libere + Capitolul II – Critica standard a argumentului pieţei libere

Încă din primul capitol al cărţii, autorul subliniază diferenţele între argumentul pieţei libere şi aşa-zisul argument conservativ. Acesta precizează că se opune argumentului conservativ deoarece are la baza argumente strict economice, politice şi morale, ce determina o perspectivă multilaterală asupra aspectelor sociale. Atenţia să se îndreaptă către valorile liberale clasice ale drepturilor omului, evitând să expună argumente emoţionale.

Printre atributele argumentului pieţei libere sunt prezentate:

• Atributul individual – evidenţiat prin principiul raţionalităţii economice: maximizarea profitului (pentru producător) şi maximizarea satisfacţiei (pentru consumator), adică urmărirea propriilor interese. Atributul individual presupune norme precum egalitatea şi echitatea. Pentru promovarea acestor valori, autorul aminteşte principiul lui John Locke, principiu ce susţine că oamenii au dreptul de a păstra ce au dobândit, fără a plăti taxe şi impozite.

• Egoismul – trăsătura agenţilor economici care activează pe o piaţă, pe care autorul nu o consideră necesară pentru buna funcţionare a acesteia.

• Raţionalitatea – trăsătură care, asociată concurenţei, poate genera o condiţie apropiată concurenţei perfecte.

• Utilitarianismul – principiul pe baza căruia se măsoară utilitatea unor bunuri în zilele noastre. Este dezbătut acest principiu deoarece depinde de preferinţele fiecărui om în parte, aşadar este subiectiv. Autorul citează din Bentham: „Fericirea indivizilor din care este formată comunitatea, adică, plăcerea şi securitatea lor, este scopul şi unicul scop pe care legiuitorul se cuvine să-l aibă în vedere: singurul standard în conformitate cu care fiecare individ este constrâns, în măsura în care depinde de legiuitor, trebuie să se conformeze acestui comportament”.

Andrew Schotter susţine conceptul economic de „mână invizibilă” introdus în literatura de specialitate de către Adam Smith, care ilustrează cum, prin urmărirea propriului interes, indivizii stimulează indirect economia. În cadrul mecanismului pieţei guvernate de acest principiu, acţiunile cele mai eficiente şi benefice vor fi şi cele mai profitabile. Astfel, Schotter afirma că agenţii economici trebuie să acţioneze în baza principiului individualităţii având posibilitatea să deţină în mod liber bunurile şi serviciile pe care şi le doresc, din acesta fapt rezultând creşterea bunăstării societăţii, dezvoltarea economiei.

Concluzia primelor două capitole evidenţiază că argumentul pieţei libere se bazează pe drepturile individului care ia în considerare doar preferinţele sale.

Capitolul III - De ce sunt piețele libere așa de bune?

Pe parcursul acestui capitol se poate remarca cu uşurinţă tendinţa autorului de a aproba teoriile economice ale lui Adam Smith (părintele economiei). Astfel întâlnim idei ce definesc piaţa liberă ca fiind singurul tip de organizare ce nu se contrazice cu libertatea individuală.

Andrew Schotter evocă şi teoria lui F.A.Hayek, afirmând că piaţa este mecanismul cel mai eficient şi singurul capabil să prelucreze volumul de informaţii necesare tuturor agenţilor economici care acţionează pe piaţă.

De asemenea, în cadrul acestui capitol este dezbătută şi problema fundamentală a economiei, care trebuie să răspundă la întrebările: Ce? Cât? Cum? şi Pentru cine? se produce.

Capitolul IV - Raționalitatea și eșecul pieței

Autorul ilustrează ideea că raţionalitatea economică, desfăşurată în norme corespunzătoare este principiul care determină o bună funcţionalitate a pieţei. Însă, dacă raţionalitatea nu este corespunzătoare normelor, aceasta poate oferi rezultate negative activităţii de piaţă.

Conţinutul capitolului poate fi restrâns în ideea de la începutul acestuia: „Cine trăiește prin raționalitate, de raționalitate va muri.” Aşadar, raţionalitatea este punctul slab al argumentului pieţei libere din cauza imposibilităţii de a repartiza drepturile între agenţii economici din cadrul unei economii.

Capitolul V - Prescripțiile politicii de piață liberă

Schotter analizează argumente comune asupra problematicii pieţei libere prin prisma unor probleme precum salariul minim. Este acordată importanţă tipului de eficienţă utilizat în stabilirea caracteristicilor pieţei libere, precum şi a poziţiei pe piaţă şi a modului de acţiune în contextul desfăşurării ei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Teoria Pietei Libere.doc