Analiza tranzacțională - stările eu-rilor

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Ce este analiza tranzacþionalã?

Americanul Erik Berne a elaborat analiza tranzacţională.

Ea permite analiza (adicã înţelegerea şi schimbarea) tranzacţiilor, a relaţiilor, a comunicãrilor pe care fiecare le are cu ceilalţi si cu sine însuşi. Eu resimt relaţiile pe care le am cu mine-însumi atunci când sunt mulţumit de mine sau când mã dispreţuiesc, de exemplu.

Oamenii se comportă în mod diferit în funcţie de siuaţii. Eric Berne a împărţit modul de comportare în trei grupe de “EURI”

Toate aceste euri au puncte forte dar şi slăbiciuni şi pot fi adecvate diferitelor situaţii. Fuzionarea acestor euri şi poziţia valorii lor individuale ne influenţează pe durata întregii vieţi personalitatea şi modul nostru de a ne comporta. Valoarea „euriior" este la fel de pregnantă Într-un om domină adesea unul dintre aceste euri.

Bazându-ne pe experienţa noastră aceste stări ale eului sunt într-o permanentă evoluţie pe durata întregii noastre vieţi.

Multe persoane utilizeazã Analiza Tranzacþionalã (A.T.) in viaţa lor personalã şi profesionalã.

CAPITOLUL 2

STARILE EU-LUI

Fiecare poate sã observe zilnic la el-însuşi anumite modificãri în atitudinile şi reacţiile sale. Un om puternic în anumite situaţii plânge ca un copil la dispariţia unuia din pãrinţi. O femeie este veselã când bãieţelul ei începe sã meargã, dar tot ea îl dojeneşte pentru cã a rãsturnat piureul pe masã.

Trecem astfel de la o atitudine la alta. Câteodatã anturajul nostru poate pãrea surprins de asemenea modificãri şi o mãrturiseşte spunând:" e de nerecunoscut". Şi totuşi, e vorba de una şi aceaşi persoanã.

Pentru a inţelege mai bine aceastã capacitate de schimbare, vom utiliza noţiunea de Stãri ale Eului. Noţiunea de "Stare a Eului" se referã la reprezentarea personalitãţii unui individ în trei pãrţi sau stãri: PÃRINTELE, ADULTUL, şi COPILUL.

Reprezentarea graficã se face astfel: P-PÃRINTE, A-ADULT, C-COPIL.

În fiecare Stare a Eu-lui sunt înregistrate evenimentele pe care le-am trãit în cursul dezvoltãrii personalitãţii noastre. Înregistrãrile cele mai marcante (precum urmele de cãrbune pe o hârtie) sunt, în general, cele din copilãrie.

Astãzi, devenit matur, eu pot sã mã pun în rolul de Pãrinte, de Adult sau de Copil în funcţie de situaţii, de parteneri şi de experienţa trecutã.

Sã examinãm acum cele trei Stãri ale Eu-lui pentru a înţelege mai bine diferenţele dintre ele.

2.1.Starea Eu-lui COPIL

Cuprinde toate trebuinţele, emoţiile ce apar în mod firesc în fiecare din noi ("mi-e foame", "mi-e cald", "mi-e fricã",etc.).

Eul copilăriei reacţonează cu mult sentiment, de ex. cu bucurie , tristeţe şi durere. Din foarte multe puncte de vedere aceasta este componenta cea mai importanttă a personalităţii noastre.

Eul copilăriei se compune dintr-o parte natural — spontana şi dintr-o parte adaptată supunerii.

Modurile de comportare ce decurg din aceste stări pot să fie verbale (în cuvinte) sau neverbale (miimică gesturi sau ţinută).

Copilul este supus la infinit de multe solicitări.

Pe de o parte doreşte să se informeze, apoi să atingă cu mâinile şi să cerceteze tot ce este în jurul său iar pe de altă parte îi sunt t inerzise multe activităţi. Acest lucru îl face să se simtă neînţeles, trist şi lipsit de apărare.

Din fericire pentru toate aceste stări în care copiii nu sunt ok există şi contrariul. Înregistrarea sentimentului de ok! Aceste sentimente se declanşează prin tandreţe îngrijire şi prin apreciere. Aceste sentimente pozitive se acumulează în ok-ul din eul copilăriei.