Cercetare Fast Food

Abstract

Tema cercetării o reprezintă consumul de fast-food al studenţilor din cadrul Facultatii de Ştiinte Politice, Administrative şi ale Comunicării, „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Obiectivul cercetării este stabilirea ponderii consumatorilor de fast-food din totalul studenţilor; stabilirea factorilor ce determină consumul; stabilirea obiceiurilor de consum frecvenţa de consum;cantitatea consumată; localizarea consumului.

Ipotezele cercetării: proportia studenţilor consumatori de fast-food. Motivatia consumului de fast-food; frecventa consumului de fast-food pe săptămână.

De ce am ales această temă?

Alegerea temei se datorează faptului că, în opinia noastră, din ce în ce mai multe persoane devin fani ai acestei diete moderne. Într-adevăr, acest tip de alimentaţie pare să însumeze o serie de avantaje, fapt care a făcut din fast-food un adevărat fenomen la nivel mondial. Însă un lucru ar trebui să ne îngrijoreze când consumăm acest tip de hrană: produsele fast-food nu sunt echilibrate din punct de vedere nutriţional şi în consecinţă sunt nesănătoase pe termen lung, dacă sunt consumate în mod regulat. Pe lângă acest fapt şi noi, realizatorii acestei cercetări, suntem la rândul nostru studenţi, şi curiozitatea faţă de obiceiurile colegilor noştrii în această privinţă ne-a determinat să realizăm acest studiu.

Participanţi

Au fost selectaţi participanţi din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj-Napoca deoarece considerăm că au fost mai accesibili studiului nostru.

Tehnicile de cercetare utilizate pentru a testa cele trei ipoteze din acest proiect sunt în principal ancheta prin chestionare la care am adăugat interviuri individuale.

Răspunzând cerinţelor metodologice implementate de Rotariu şi Iluţ, îmbinarea celor două tehnici de cercetare a urmărit ,,culegerea aceluiaşi gen de date cu metode diferite, în vederea sporirii validităţii studiului.” De asemenea, proiectul nostru include o metoda calitativa (cea aplicată interviului) şi o metodă de cercetare cantitativă (aplicată chestionarului) s-a luat în considerare afirmatia lui Ioan Hosu, ce consideră că ,,metodele de cercetare cantitative şi calitative ar trebui să se regăsească în egală măsură în arsenalul metodologic utilizat în cadrul studiilor de caz.” Nu în ultimul rând, efectuarea post-anchetă a interviurilor a vizat lămurirea, adâncirea şi completarea rezultatelor anchetei prin chestionar.

Eşantionarea

Din motive financiare am stabilit un eşantion efectiv de 60 de persoane.

Precedeul de eşantionare e rezultatul unui proces de ,,trial and error’’, specific metodei de eşantionare. Procentul chestionarelor exploatabile este de 95% (57 din 60 chestionare).

Procedura

Locul realizării anchetei: Facultatea de stiinţe politice, administrative şi ale comunicării. Perioada de culegere a informaţiilor: 02 - 19 decembrie, 2009.

Elaborarea chestionarului

S-a acordat atenţie calităţii întrebărilor ( să fie suficient de specifice să aibă limbaj simplu, să evite ambiguitatea, să fie neipotetice);dimensionarea corespunzătoare, punerea în pagină şi aspectul estetic general. Chestionarul are caracteristică de autocompletare, cu nici o intervenţie din partea operatorilor (dacă subiecţii au cerut clarificări). Prin eliminarea oricărei intervenţii, s-a încercat încurajarea sincerităţii răspunsurilor, şi diminuarea efectelor negative pe care ,,desirabilitatea socială’’ le-ar putea avea asupra calităţii informaţiei obţinute.

Chestionarul administrat în acest studiu a conţinut, zece întrebări închise şi una deschise. În cele ce urmează vom prezenta analiza datelor obţinute şi prelucrate.

Caracteristici socio-demografice

Informaţiile privind caracteristicile socio-demografice se obţin cu ajutorul întrebărilor de identificare. Considerăm că aceste informaţii pot fi utile şi edificatoare, dat fiind faptul că caracteristicile socio-demografice au o influenţă deloc neglijabilă asupra comportamentului indivizilor în general, inclusiv asupra comportamentului de consumator. Prima noastră întrebare de acest gen se referea la sexul celor interogaţi. Astfel am obţinut următoarea repartiţie pe sexe:

Din punct de vedere al provenienţei (domiciliului stabil), studenţii se împart în două categorii:

Răspunsurile date la întrebarea privind suma de bani disponibilă lunar, ne oferă informaţii de importanţă majoră, admiţând faptul că situaţia materială are un impact covârşitor asupra obiceiurilor de consum:

Chestionarul debutează cu o întrebare menită să delimiteze cele două sfere esenţiale din perspectiva acestui studiu: cea a consumatorior, respectiv a nonconsumatorilor de fast-food.