Comunicare Verbală și Nonverbală

Comunicare verbala si nonverbala

Comunicarea este calea spre întelegere, armonie, eficienta sau, dimpotriva, poate fi sursa de conflicte atunci când procesul de comunicare autentica este alterat. Satisfacerea partiala/nesatisfacerea trebuintelor umane poate genera conflicte în evolutia carora un rol decisiv îl are procesul de comunicare.

Relatiile interpersonale sunt sursa a dezvoltarii psihosociale. Tranzactiile interumane pot fi identificate prin intermediul unitatilor de comunicare (verbala si nonverbala). De asemenea, grupul de munca din organizatii reprezinta cadrul în care se formeaza o parte din identitatea fiecaruia. Comunicarea în grupul de munca poate fi cauza/efectul performantelor înalte sau scazute în activitate.

Ce se întelege prin comunicare:

- o provocare constanta pentru psihologia sociala;

- o activitate;

- satisfacerea nevoile personale;

- legatura între oameni, etc.

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aiba in comun scopuri, convingeri aspiratii, cunostinte - o intelegere comuna - "acelasi spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispozitii emotionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la asteptari si cerinte.

Comunicarea se realizeaza pe trei niveluri:

1. Logic

2. Paraverbal

3. Nonverbal

Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).

Daca intre aceste niveluri nu sunt contradictii, comunicarea poate fi eficace.

Daca insa intre niveluri exista contradictii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.

Tipuri de comunicare:

- Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea în si catre sine.

- Comunicarea interpersonala. Este comunicarea între oameni.

- Comunicarea de grup. Este comunicarea între membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alti oamenii.

- Comunicarea de masa. Este comunicarea primita de sau folosita de un numar mare de oameni.

Scopul comunicarii:

- sa atentionam pe altii.

- sa informam pe altii.

- sa explicam ceva.

- sa distram.

- sa descriem.

- sa convingem, etc.

Pentru a descrie numeroasele întelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni:

a. Forma comunicarii

Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul.

Aceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult, încât au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. Astfel, când semnele sunt facute pe foaia de hârtie potrivit anumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi cream cuvinte si "forma" scrierii.