Introducere în științele comunicării

INTRODUCERE IN STIINTELE COMUNICARII

Teoriile comunicarii

Comunicarea reprezinta una dintre activitatile umane pe care fiecare dintre noi o poate recunoaste, insa putini o pot defini satisfacator. Orice comunicare implica semne si coduri. Semnele sunt acte care se refera la altceva decat la sine, sunt constructe cu semnificatie. Codurile sunt sistemele in care sunt organizate semnele si care determina modul in care se leaga semnele unele de altele.

Modelul lui Shannen si Weaver

- trei niveluri ale problemelor aparute in studiul comunicarii: probleme tehnice, probleme semantice, probleme legate de eficienta ;

- comunicarea - proces linear, simplu (sursa de informare --> transmitator --> semnal--> receptor -->destinatie ;

- studierea nivelurilor are ca scop intelegerea felului in care s-ar putea imbunatati acuratetea si eficienta procesului de comunicare ;

- zgomotul- se adauga semnalului, pe traseul transmitere-receptare si nu este transmis intentionat de catre sursa – este o perturbare a sunetului ;

- informatia e conceptul de baza, reprezentand o masura a predictibilitatii semnalului, adica numarul de posibilitati deschise pentru emitatorul mesajului ;

- redundanta – ceea ce este predictibil sau conventional intr-un mesaj. Opusul redundantei este entropia. Redundanta are doua functii: una tehnica, iar cealalta implica extinderea conceptelor inspre dimensiunea sociala ; ajuta la acuratetea decodarii; furnizeaza un instrument de control care abiliteaza identificarea erorilor;

- conventia – o sursa majora de redundanta, duce la o decodare facila ;.

Modelul lui Jacobson

-comunicare fatica --> actele de comunicare ce nu contin nimic nou ;

-codul – sistem de semnificare comun membrilor unei culturi/subculturi ;

-feed-back – transmiterea reactiei receptorului inapoi la emitator. Modelele care accentueaza importanta feed-back-ului sunt cele orientate spre viziunea cibernetica asupra comunicarii.

Alte modele

Modelul lui Gerbner -1956 - noul model leaga mesajul de “realitatea” despre care acesta vorbeste (perceptie, inteles).

-Modelul lui Losswell - 1948 - cineva -> spune ceva -> pe un anume canal de comunicare ->cuiva -> cu un oarecare efect

-Modelul lui Newcomb -1953 - > model triunghiular

-Modelul lui Westley si MacLean – 1957 - adapteaza modelul lui Newcomb special pentru mass-media

Comunicare, intelesuri si semne

Semiotica – studiul semnelor si al felului in care ele functioneaza (semnul in sine, codurile sau sistemele in care sunt organizate aceste semne, cultura in cadrul careia opereaza aceste coduri si semne); se concentreaza in principal asupra textului. Conceptul de baza este semnul, intelesul lui si utilizatorii acestui semn.

-icon – semnul seamana oarecum cu obiectul sau (ex. o fotografie) ;

-indice – exista o legatura directa intre semn si obiectul sau(ex.fumul e indice pt foc) ;

-simbol – nu exista nicio legatura sau asemanare intre semn si obiect(cuvantul e un simbol) ;

Organizarea semnelor – paradigme – un set din interiorul caruia se face o alegere, urmand ca numai o unitate sa fie aleasa :

-toate unitatile dintr-o paradigma trebuie sa aiba ceva in comun;

-fiecare unitate trebuie sa se distinga net de toate celelalte unitati din paradigma(ex. tipurile de montaj in televiziune – taietura, fade, dissolve, wipe) ;

-o data aleasa dintr-o paradigma, o unitate va fi combinata cu alte unitati; aceasta combinatie este numita sintagma.

Codurile

-sunt sistemele in care sunt organizate semnele ; exista o distinctie majora intre codurile comportamentale si codurile de semnificare ;

– pot fi: analogice sau digitale

-codurile prezentationale – nu se pot referi la ceva diferit de ele sau de cel care le codifica;

-comunicarea nonverbala se realizeaza prin intermediul codurilor prezentationale, cum ar fi gesturile, miscarile ochilor sau particularizarile vocii ;

-codul elaborat – poate fi scris sau vorbit, este complex, faciliteaza exprimarea intentiilor discrete ale individului ;

-codul restrans – tinde sa fie oral, este ceva mai simplu, orientat inspre relatiile sociale ;

-codurile difuzarii de masa(broadcasting) – definit prin natura audientei

-codurile difuzarii limitate(narrowcasting) – tinteste spre o audienta specifica, definita adesea de codurile pe care le foloseste ;