Inundațiile catastrofale și repetate în Moldova și Transilvania, neanunțate de INMH

I. NOTIUNI GENERALE

Inundatiile constituie fenomene naturale si sunt o componenta a ciclului hidrologic natural al Pamântului. Inundatiile si în special marile inundatii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat si marcheaza profund dezvoltarea societatii umane, ele fiind din punct de vedere geographic cele mai raspândite dezastre de pe glob si totodata si cele mai mari producatoare de pagube si victime omenesti. În acelasi timp, marile inundatii au constituit factorul declansator si catalizatorul unor mari schimbari în modul de abordare a acestui fenomen, de la acceptarea inundatiilor ca pe un capriciu al naturii, la încercarea omului de a se opune naturii prin abordari de genul lupta împotriva inundatiilor, la cele de aparare împotriva inundatiilor si pâna nu cu mult timp în urma la prevenirea inundatiilor.

Inundatiile produse în numeroase tari în ultimii 5 - 10 ani si consecintele ce le-au urmat, au condus, pe fondul unei cresteri a responsabilitatii sociale la o noua abordare, aceea de management al riscului la inundatii, abordare în care constientizarea si implicarea comunitatilor umane au un rol esential în evitarea pierderilor de vieti omenesti si reducerea pagubelor. Aceasta abordare este astazi cvasi generala si este aceea care a deschis calea spre a face fata provocarilor viitoare prin introducerea unor noi concepte cum sunt mai mult spatiu pentru râuri sau convietuirea cu viiturile si mai ales prin asimilarea conceptului dezvoltarii durabile în managementul riscului la inundatii.

Riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora, rezultând implicit ca pentru reducerea riscului trebuie actionat asupra acestor caracteristici ale sale.

Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de actiunile de raspuns întreprinse în timpul inundatiilor, actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta. Diminuarea consecintelor inundatiilor este rezultatul unei combinatii ample, dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele întreprinse post inundatii (de reconstructie si învataminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului.

II ASPECTE IMPORTANTE ALE CRIZEI

II.1.Descrierea crizei

Inundatiile catastrofale si repetate din Moldova si Timisoara neanuntate de I.N.M.H., au avut urmari de o proportie uriasa, mai ales datorita faptului ca atat populatia cat si autoritatile au fost prinse nepregatite.

6-11 iulie: Alte judete sau alte dezastre in aceleasi judete: Harghita, Botosani, Iasi, Bacau, Vrancea, Tulcea

Inundatiile care au lovit câteva judete din România în luna aprilie au ucis patru persoane si au deteriorat 5 467 de case -- dintre care 830 au fost distruse total. Peste 160 000 de hectare de culturi au fost devastate si aproximativ 1 450 km de drumuri nationale si locale necesita reparatii. Cele mai grave stricaciuni au avut loc în regiunea Banat, din sud-estul tarii, însa apele dezlantuite au afectat de asemenea parti din centrul României.

Inundatiile au fost considerate cele mai grave din ultimii ani, însa statisticile oficiale arata ca dezastre similare au loc anual, îndeosebi primavara si toamna. Mii de case si sute de mii de hectare de teren arabil sunt afectate în fiecare an de inundatii în România.

În ciuda previzibilitatii ridicate a acestor dezastre, autoritatile par nepregatite. Majoritatea locuitorilor din zonele lovite de dezastru au fost nevoiti sa se evacueze singuri, utilizând propriile vehicule, lasând în urma animale, aparate electrice si recolta de anul trecut. Multi spun ca, daca ar fi beneficiat de o planificare si o asistenta mai buna, acestea ar fi putut fi salvate. Primul Ministru Calin Popescu Tariceanu a criticat starea de pregatire a tarii fata de situatiile de urgenta, declarând ca aceasta nu are echipamentul, personalul specializat si strategiile de interventie necesare.