Istoria teoriilor comunicării

I. ORGANISMUL SOCIAL

1. Descoperirea schimburilor si fluxurilor

Diviziunea muncii

In cosmopolis-ul comercial al conceptiei liberale de tip laissez faire, diviziunea muncii si mijloacele de comunicare (cai fluviale, maritime si terestre) se asociaza cu bogatia si cresterea economica. Francois Quesnay (1694-1774) si scoala fiziocratilor, inventatorii maximei "Laissez faire, laissez passer" (pe care liberalismul o va relua in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea), sunt prima expresie a acestei stari de fapt. Inspirandu-se din cunostintele sale despre dubla circulatie a sangelui, acest medic imagineaza o reprezentare grafica a circulatiei bogatiilor intr-un Tablou economic (Tableau economique, 1758). Diviziunea muncii si modelul fluxurilor materiale se vor regasi indeosebi in scoala economiei clasice engleze, mai ales analizele lui John Stuart Mill (1806-0873), care prefigureaza "un model cibernetic al fluxurilor materiale cu fluxuri feedback ale banilor ca informatie" (Beniger, 1992).

Reteaua si totalitatea organica

"Fiziologia sociala" - aflata in germen intr-o scriere de-a lui din 1852, cu sapte ani inainte de publicarea operei majore a lui Darwin despre Originea speciilor, si formalizata incepand cu 1870 - duce pana la extrem ipoteza continuitatii dintre ordinea biologica si ordinea sociala.

Istoria ca dezvoltare

Cu cateva decenii inaintea lui, in lucrarea Cours de philosophie positive (Curs de filozofie pozitiva), elaborata intre 1830 si 1842, Auguste Comte (1798-1857), fost discipol al lui Saint-Simon, a formulat premisele unei stiinte pozitive a societatilor umane, fara sa acorde insa o atentie deosebita organelor si aparatelor comunicarii.

GESTIONAREA MULTIMILOR

Statistica morala si omul mediu

Psihologia multimilor

Eseul lui Sighele, Gloata criminala, publicat la Torino in 1891 si tradus in franceza in anul urmator, extrapoleaza "psihologia individuala" la "psihologia colectiva". In Psychologie des foules (Psihologia multimilor, 1895), Le Bon analizeaza comportarea multimilor in termeni foarte asemanatori (pana intr-atat, incat Sighele il va acuza public de plagiat). Cea dintai, pe care o exprima prin metafora podului (Brucke), corespunde capacitatii individului de a asocia ceea ce este disjunct, disociat. Cea de-a doua, pe care o traduce prin metafora usii (Tur), corespunde capacitatii de disjunctie si-i ingaduie sa ajunga la un alt ordin de semnificatie (Javeau, 1986; Quere, 1988).

II. EMPIRISMELE DIN LUMEA NOUA

Scoala de la Chicago si ecologia umana

Orasul ca "spectroscop al societatii"

Nivelul acesta "subsocial" este expresia unei web of life, a unei retele a vietii, care "leaga fapturile vii din lumea intreaga intr-un nexus vital".

Diversitate si omogenitate

Optiunea etnografica este dictata de o conceptie despre procesul de individualizare, de construire a self-ului.

Harold Lasswell si impactul propagandei

Este cartea lui Harold D. Lasswell (1902-1978) intitulata Propaganda Techniques in the World War (Tehnici de propaganda in razboiul mondial), care trage invatamintele razboiului din 1914-1918, primul razboi "total". Una dintre cele mai faimoase ii apartine rusului emigrat in Franta, Serge Tchakhotine, iat titlul ei ilustreaza bine orizontul mental al unei epoci: Le Viol des foules par la propagande politique (Violarea multimilor de catre propaganda politica, 1939). De altminteri, un roman fantastic al lui Wells, Razboiul lumilor, a fost transmis la radio in noaptea de 30 octombrie 1938 de catre Orson Welles pentru postul CBS, terorizand mii de americani creduli cu aceasta povestire de science-fiction despre "invazia martienilor". Cel de-al doilea studiu al lui, Psychopatology and Politics (Psihopatologie si politica, 1930), are ca subiect analiza biografiilor liderilor reformatori si revolutionari, a caror personalitate o interpreteaza in functie de gradul de razvratire impotriva tatilor lor. Este vorba de mobilizarea populatiei in jurul programelor asa-numitului Welfare State, pentru a iesi din criza. Ca indiciu ca s-a format deja un mediu de cercetare, amintim ca in 1937 American Association for Public Opinion Research (AAPOR) creeaza The Public Opinio Quarterly, prima revista universitara consacrata comunicarii de masa. In 1935, in World Politics and Personal Insecurity (Politica mondiala si insecuritate personala), el propune studierea sistematica a continutului mijloacelor de comunicare de masa si elaborarea unor indicatori pentru identificarea tendintelor (trends) asa-numitei World Attention, adica elementele care modeleaza "mediul simbolic mondial" si care duc la construirea politicilor (policy-making). Izbuteste sa isi indeplineasca partial acest proiect in 1940-1941, cand i se incredinteaza sarcina de a organiza War Time Communication Study pe langa Biblioteca Congresului.

Sociologia functionalista a mass-media

Cine ce spune, prin ce canal, cui si cu ce efect? Doi sociologi, Paul F. Lazarsfeld (1901-1976) si Robert K. Merton (nascut in 1910), adauga la aceste trei functii o a patra, aceea de entertainment sau distractie, si propun o schema mai complexa, descoperind posibilitatea existentei unor disfunctii, ca si a unor functii latente si manifeste. Aplicand codificarile generice propuse de Merton intr-o lucrare care pledeaza pentru o sociologie de inspiratie functionalista, Social Theory and Social Structure (Teorie sociala si structura sociala, 1949), cei doi autori definesc functiile ca fiind consecinte ce contribuie la adaptarea sau la ajustarea unui sistem dat, iar disfunctiile ca fiind ceea ce obstructioneaza aceste procese.