Mass-media și politica - cum influențează acestea opinia publică și individul

“Politica este ştiinţa şi practica de guvernare a unui stat şi reprezintă sfera de activitate social-istorică ce însumează relaţiile , orientările şi manifestările care apar între partidele politice, între diversele categorii şi grupuri sociale, între naţiuni ş.a.m.d în vederea emancipării conceptelor proprii, în lupta pentru putere sau suprematie ideological etc. Politica reprezintă de asemenea orientarea, activitatea, acţiunea propriu-zisă a unui partid sau a unor grupări exercitată in domeniul guvernării problemelor interne şi externe. Totodată, poate fi definită ca ideologie ce reflectă această orientare sau acţiune.” ( Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, 1998 ).

Mass-media este o denumire generală a tuturor mijloacelor de informare în masă.Aceste mijloace sunt variate : presa scrisă(ziare, reviste) sau mijloacele electronice de informare (televiziunea, radioul şi internetul). Dezvoltarea acestora a dus la o răspândire pe scara largă a informaţiei, această dezvoltare fiind rezultatul dorinţei oamenilor de a fi informaţi.Cele mai răspândite mijloace de informare în masă sunt presa scrisă, televiziunea şi radioul, deoarece informaţia este transmisă uşor individului, dar sunt şi principalele mijloace de dezinformare pentru că informaţia greşită ajunge foarte repede la indivizi. De exemplu, prin intermediul mass-mediei, două persoane sau instituţii publice aflate în conflict îşi pot face publice opiniile, atrăgând simpatizanţi de o parte sau de alta. Dacă acest conflict are la bază o problemă publică şi dacă individul este interesat de aceasta, el va prelua orice informaţie primită din mass-media.

Cu ajutorul mass-mediei actorii politici îşi creează o imagine şi formează opinia publică. Există o strânsă legătură între politică şi mass-media, deoarece partidele politice doresc tot timpul să aibă cât mai mulţi simpatizanţi ( pentru a câştiga cât mai multe voturi) şi pentru a forma opinia publică, fara ajutorul mass-mediei acest lucru fiind foarte greu de realizat.

Etimologia cuvântului "opinie" derivă din latinescul "opinari" care înseamnă a gândi, a crede, a formula o părere şi este expresia unei convingeri subiective într-o anumită problemă, faţă de o anumită situaţie. În "Enciclopedie de psihologie", opinia publică este definită ca "procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecăţilor evaluative, atitudinilor şi credinţelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprimă verbal deschis". „B. Hennessy defineşte opinia publică drept "un complex de preferinţe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanţă generală". În opinia lui Gaston Berger opinia publică „ traduce un raţionament şi esenţa ei este de a afirma”.

În spaţiul politic mass-media nu influenţează major opinia publică sau a individului. „În 1940 sociologul american Lazarsfeld a studiat alegerile prezidenţiale din acel an. El a vrut să afle în ce măsură campania electorală la radio şi în presă a influenţat comportamentul alegătorilor. Lazarsfeld a ajuns la concluzia că mass-media nu a avut un rol major. Din contră, contactele şi relaţiile interpersonale s-au dovedit hotărâtoare pentru decizia de a vota pe unul sau pe altul dintre candidaţi.” ( Septimiu Chelcea „ Sociologia opiniei publice” )

Opinia publică se poate schimba în funcţie de nivelul de cultură şi de informare a indivizlor. „Efectele mediatice acţionează şi asupra creşterii gradului de cunoaştere a persoanelor. Ca efect mediatic, creşterea gradului de cunoaştere este un aspect pozitiv, mass-media contribuie esenţial la diseminarea informaţiei. S-a observat însă, la un nivel general, un efect negativ. Ca urmare a consumului mediatic, distanţa dintre „indivizii care ştiu” şi „indivizii care nu ştiu” se măreşte. Din mai multe studii făcute s-a constatat că „indivizii care ştiu” sunt oameni cu educaţie superioară, ei se ţin la curent cu fenomenele sociale mai ales prin citirea presei. „Indivizii care nu ştiu” se informează despre fenomenele sociale în principal prin intermediul televiziunii.Cercetătorul american Robinson a arătat că un consum mediatic depinde de diferenţa între „autocunoscători” şi „ignoranţi” şi de nivelul de educaţie al indivizilor. „ (Delia Cristina Balaban, „Teorii şi efecte ale comunicării de masă” )

În 2007 CNA împreună cu CURS ( Centrul de Sociologie Urbană şi Regională) au efectuat un studiu amplu cu privire la influenţa media asupra comportamentului electoral. Studiul a fost făcut pe un eşantion de 2000 de persoane cu vârste de 18 ani şi peste cu o eroare maximă de +/- 2,2% la un nivel de încredere de 95%. Perioada de culegere a datelor a fost 1-25 septembrie 2007, interviurile fiind realizate faţă în faţă la domiciliul respondenţilor.

Studiul arată că oamenii se informează cel mai des prin intermediul televiziunii, cele mai vizionate fiind ştirile (70%) iar cele mai slab vizionate fiind emisiunile pentru minorităţi 0,1%.