Presa Peste 5 ani

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Presa Peste 5 ani.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comunicare

Extras din document

Revoluţia pe care a adus-o tiparul este multiplă şi poate fi privită din mai multe unghiuri. Astfel, de o importanţă covârşitoare este faptul că tiparul a reprezentat prima formă industrială, introducând pentru prima dată în istorie o formă a producţiei de serie. Pe de altă parte, această producţie de serie a bulversat vechile relaţii de mediere a informaţiei, aducând în casele oamenilor învăţătura sfântă într-o formă ne-mediată. Sau, mai precis, mediată în alt fel...

Astăzi, medierea informaţiei este o caracteristică a civilizaţiei industriale. Mass-media se bazează pe această mediere, realizată la scară industrială şi într-o manieră industrială. Uniformizarea, aplatizarea diferenţelor şi principiul celui mai mic numitor comun sunt verificabile, mai cu seamă în cazul televiziunii, care atenuează sciziunea fundamentală indusă de scrierea fonetică. Abstracţia cedează în faţa senzorialului şi, ca efect, luciditatea cedează la rându-i în favoarea emoţionalului. Stereotipul - urmare firească a producţiei de masă - devine astfel eficient, aşa cum industria publicitară ne-o dovedeşte cu prisosinţă.

Fie că este vorba de proprietarii de câini dintr-o anumită rasă, de fanii unui grup rock sau ai unei echipe de rugby, de pasionaţii unui joc de cărţi sau practicanţii unor meserii insolite, cu toţii au şansa să găsească un forum virtual dedicat tematicii de interes. Sau, dacă nu, să creeze ei înşişi unul. Internetul este poate primul edificiu al epocii post-industriale. Evoluţia sa explozivă de până acum a depăşit toate estimările sub raport cantitativ şi a surprins prin soluţiile tehnice revoluţionare. Mijloacele de comunicare pe care le dezvoltă promit să transforme radical mass-media, iar primele efecte sunt deja vizibile. Pentru că toate tentativele de prognoză în acest domeniu au fost spulberate, nu mă voi aventura dincolo de un banal inventar al evoluţiilor de până acum.

• Publicaţiile destinate unei audienţe limitate, dar răspândite din punct de vedere geografic, au migrat în mod natural spre Internet. Dacă în varianta tipărită autorii aşteptau uneori ani întregi pentru a-şi vedea articolul publicat, astăzi e posibil ca întregul proces să se încheie în câteva săptămâni.

• Domenii foarte înguste sau foarte particulare, care până acum nu aveau nici o şansă să beneficieze de o presă proprie, au acum şansa comunicării

• Agenţiile de presă au îmbrăţişat cu entuziasm noul mediu, care rivalizează ca viteză - şi surclasează în fiabilitate - telegraful, telexul sau faxul, având în plus avantajul de a fi deschis totuşi spre acestea. Odată instalate pe Internet, agenţiile de presă au posibilitate să furnizeze ştiri nu doar clientelei tradiţionale (ziare şi reviste, posturi de radio şi televiziune etc.) ci şi direct consumatorilor finali.

• Ziarele ţi revistele, deşi deposedate de monopolul ştirilor de ultimă oră, rămân atractive prin capacitatea de sinteză, prin analizele, interpretările şi opiniile relative la faptele şi evenimentele propriu-zise. Dublarea lor de ediţii on-line mizează, printre altele, şi pe atragerea unor noi cititori ai ediţiei tipărite. În acest scop, majoritatea editorilor pun la dispoziţia publicului arhive complete şi înzestrate cu posibilităţi de căutare

• Foarte mulţi dintre reprezentanţii mass-media tradiţionale mizează şi pe posibilităţile de interactivitate oferite de Internet pentru a întreprinde sondaje, pentru a stimula corespondenţa (este mult mai comod să trimiţi un mesaj e-mail decât o scrisoare obişnuită) sau pentru a oferi servicii adiţionale. De pildă, abonamentul on-line a devenit o practică la ordinea zilei. Unele ziare oferă abonaţilor chiar şi posibilitatea de a-şi accesa anumite date personale, astfel încât aceştia pot, de exemplu, să schimbe adresa la care doresc să primească abonamentul pe durata vacanţei.

• Posturile de radio şi televiziune îşi afişează tot mai des programele pe Internet, oferind totodată prezentări şi, eventual, imagini din emisiunile programate. Tot mai adesea, siturile Web ale unor posturi TV devin publicaţii complementare.

• Cele mai multe organizaţii comerciale, politice, administrative militare sau de altă matură, publică pe Internet comunicatele de presă pe care le emit precum şi alte informaţii pe care le consideră relevante sau de interes public.

Fisiere in arhiva (1):

  • Presa Peste 5 ani.doc