Problemele Sociale Prezente in Presa Scrisa

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Problemele Sociale Prezente in Presa Scrisa.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Comunicare

Extras din document

Premisa de la care s-a plecat este aceea potrivit căreia presa scrisă este o „oglindă" a societăţii. Analizată pe perioade relativ mici de timp, se pot identifica problemele sociale cu care se confruntă societatea. Pentru realizarea acestui studiu s-a avut în vedere conţinutul materialelor publicate în cotidianul „Adevărul", ziar care are cea mai mare audienţă în România. În prima etapă am avut în vedere analiza conţinutului materialelor publicate în perioada 1-31 mai 2008 şi 1-31 mai 2009. În cea de-a doua etapă am extins analiza asupra conţinutului materialelor publicate în acelaşi cotidian între 1-31 mai 2010.

Ca metodă de cercetare s-a adoptat analiza de conţinut a repertoriului social, mai exact este vorba despre analiza de frecvenţă a apariţiei unor teme de interes social. Pentru aceasta s-a elaborat un sistem de categorii care cuprinde aceste teme sociale. Unitatea de înregistrare o constituie textul publicistic de orice gen, care cuprinde cel puţin o referire la problemele sociale. (S. Chelcea, I. Mărginean, I. Cauc, 1998)

În analiza conţinutului materialelor publicate de către cotidian, atât la nivel societal (general), cât şi regional am utilizat o clasificare a problemelor sociale în:

- probleme sociale determinate de inegalităţi sociale economice;

- probleme sociale generate de structura instituţională a societăţii;

- probleme sociale care afectează calitatea generală a vieţii.

PROBLEME SOCIALE DETERMINATE DE INEGALITĂŢI SOCIALE,

ECONOMICE

Temele care reflectă diverse dificultăţi de natură economică se referă la nivelul de trai al populaţiei, precum şi la probleme de viaţă ale copiilor, şomerilor şi pensionarilor.

Teme sociale Frecvenţa

2008 2009 2010

Nivel de trai 3 3 16

Copii aflaţi în dificultate 6 9 10

Şomaj 3 2 2

Pensionari 3 1 2

Total 15 15 30

In anul 2010, are loc o creştere semnificativă a referirilor la teme sociale, cu precădere la nivelul de trai al populaţiei.

Nivelul de trai

Principala cauză care conduce la existenţa acestor probleme de viaţă este declinul economic. Imaginea societăţii româneşti conturată pe baza analizei conţinutului materialelor publicate în „Adevărul" în mai 2008 şi mai 2009 se caracteriza prin: scăderea cu 20% a veniturilor nete pe totalul gospodăriilor la nivelul tuturor categoriilor socioprofesionale, reducerea consumului populaţiei cu 6% în 2008 etc.

Diferenţele între frecvenţele înregistrate de materialele care tratează această temă în aceste perioade (1-31 mai 2008 şi 1-31 mai 2009,1-31 mai 2010.), al căror conţinut analizează nivelul de trai al populaţiei, pot fi explicate şi prin interesul cotidianului de a observa dacă, şi mai ales în ce măsură, creşterea economică despre care se vorbeşte tot mai des în România în ultimul timp a influenţat nivelul de trai al populaţiei.

O analiză a principalelor date statistice referitoare la nivelul de trai din România aparţinând unor instituţii specializate naţionale şi internaţionale şi publicate de către cotidian arată că, cel puţin până în prezent, nu au intervenit schimbări pozitive în ceea ce priveşte nivelul de trai al populaţiei. Confirmarea ştiinţifică a acestui fapt este dată de Institutul Naţional de Statistică, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Banca Mondială, Fondul Român de Dezvoltare Socială, Institutul de Studii Economice Comparate din Viena, care, prin realizarea unor studii de specialitate, au ajuns la concluzia că economia românească este una de subzistenţă, dominată de întreprinderi ineficiente ale căror pierderi sunt acoperite prin inflaţie, pentru a se evita falimentarea lor şi declanşarea unor grave tensiuni sociale.

O anchetă asupra bugetelor de familie desfăşurată în perioada mai-octombrie 2009 realizată de INS permite evidenţierea următoarelor aspecte:

- structura veniturilor totale ale gospodăriilor din România se remarcă prin

ponderea mare a veniturilor în natură (21,3%), în principal a autoconsumului

produselor alimentare (20,6%);

- veniturile salariale formează cea mai importantă categorie în veniturile

totale ale gospodăriilor (46,1%). Se subliniază faptul că această valoare medie

ascunde mari discrepanţe între diverse tipuri de gospodării, o polarizare socială

accentuată în favoarea gospodăriilor de patroni (pe medie raportul fiind de 4 la 1,

iar pe persoană, de aproximativ 28 la 1, dacă se au în vedere gospodăriile de

patroni versus cele de agricultori);

- în structura cheltuielilor totale pe gospodării în România, doar 0,8% din

totalul cheltuielilor sunt destinate investiţiilor, în timp ce 72,50% sunt alocate

consumului.

Dacă în mai 2008, cotidianul „Adevărul", pe baza analizei datelor statistice ale instituţiilor specializate afirma că „mai mult de 36% din populaţia ţării trăieşte sub pragul sărăciei, iar 7% sub pragul subzistenţei", datele statistice aparţinând Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii şi publicate de către cotidian în mai 2009 avertizează că 5 milioane de români (22%) trăiesc sub pragul de subzistenţă, iar 10 milioane (44%), sub pragul de sărăcie. Într-un articol publicat în 31 mai 2009, cotidianul „Adevărul" prezintă evoluţia ratei sărăciei în România (sursa - Banca Mondială) din care se observă că aceasta a crescut de la un an la altul, de la 25% în 2001 la 30,8% în 2002, la 33,8% în 2003, ajungând la 41,2% în 2008 şi la 41,5% în mai 2009. În mai 2010 („Adevărul", 31 mai, 2002), România număra aproximativ două milioane de persoane aflate în sărăcie extremă.

Situaţia economico-socială a determinat inegalităţi semnificative şi între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte veniturile obţinute, starea de sănătate, nivelul de educaţie, modul de participare la viaţa publică şi luarea deciziilor, în defavoarea femeilor. Studiul „Femeile şi bărbaţii în România" realizat de CNS cu ajutor financiar PNUD subliniază faptul că:

- din punctul de vedere al nivelului de educaţie, potrivit recensământului din

ianuarie 2003, aproape 5% din populaţia feminină de 12 ani şi peste era analfabetă.

Pe măsura înaintării în vârstă, diferenţa între ratele analfabetismului femeilor faţă

de bărbaţi se accentuează, ajungând cu aproape 18% mai mare în cazul femeilor;

- ca urmare a deteriorării situaţiei economice şi sociale, a insecurităţii şi

instabilităţii personale, s-a înregistrat o evoluţie negativă a stării de sănătate a

populaţiei, caracterizată printr-o creştere accentuată a numărului de îmbolnăviri, a

creşterii mortalităţii în rândul bărbaţilor;

- participarea femeilor la viaţa publică şi luarea deciziilor este ca şi

inexistentă.

Opinia specialiştilor este aceea că „pentru schimbarea actualei situaţii a inegalităţii şi echităţii dintre femei şi bărbaţi, trebuie ca şi ţara noastră să adopte politici în măsură să elimine inegalităţile care mai persistă în societatea românească: acces egal la educaţie, asistenţă sanitară de calitate" („Adevărul",1-2, mai 2008).

Fisiere in arhiva (1):

  • Problemele Sociale Prezente in Presa Scrisa.doc

Alte informatii

Teoria Informatiei si Comunicarii