Spiritul Capitalismului

Maximilian Weber(21 aprilie 1864, 14 iunie 1920) a fost un economist politic si sociolog german, fiind considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei si al administratiei publice. In marea majoritate a lucrarilor sale a scris despre rationalizarea sociologiei religiei, dar a scris foarte mult si despre domeniul economic.

Cea mai cunoscuta lucrare a sa : “Etica protestanta si spiritul capitalismului” a insemnat inceputul studiului sau in sociologia religiei. Weber considera ca religia a fost unul din motivele pentru evolutia atat de diferita a mai multor culturi din Occident si Orient.

Inca de la aparitia ei, lucrarea lui Max Weber a provocat puternice controverse de ordin istoric dar si de ordin actual prin punerea in corelatie a doua categorii mari de fapte: religia si dezvoltarea economica

Max Weber demonstreaza felul in care biserica protestanta, inaintea celorlalte biserici traditionale, a conciliat principiile dogmei crestine cu acumularea bogatiei. Etica protestanta a insemnat pentru evolutia capitalismului cel putin tot atat cat a insemnat tiparul, inovatie care a produs schimbari sociale fara precedent. Cele doua principii - cel al actiunii rationale si cel al democratiei exprimate prin libertate, egalitate, fraternitate - au rodit pe continentul european. Inovatiile aduse de biserica protestanta (bogatia ca har de la Dumnezeu si accesul marginalilor la competitia sociala) au oferit legitimitate eticii principiilor iluministe.

In acest adevărat imn închinat raţionalismului de tipar occidental, Weber dovedeşte că sprijină, cu tot instrumentarul său teoretic impresionant, un soi de occidentalocentrism natural, total şi meritat. Weber este, poate, ultimul mare sociolog european care crede că putere în forţa spiritului european, manifestată în primul rând la nivelul raţionalizării vieţii economice, dar nu numai aici (raţionalizarea fiind un procedeu universal, aplicabil tuturor domeniilor creaţiei spirituale a omului).

Capitalismul a condos la o dezvoltare fara precedent a societatilor, ajungand sa fie considerat singura cale rationala de dezvoltare moderna. Capitalismul a aparut in Europa Occidentala si s-a extins treptat, ajungand un sistem de organizare economica de cuprindere mondiala. In lucrarea sa, Weber explica cum a reusit capitalismul sa apara doar in anumite societati si in altele nu.

Formarea capitalismului este o tema mult framântata în spatiul gândirii sociale germane. Marx, Sombart, Bqcher si Lamprecht au formulat o serie de teorii explicative pentru acest proces social. Pe de alta parte legatura între protestantism si capitalism nu este observata prima oara de Weber. Exista o serie de autori citati în notele de subsol ale textului weberian care au scris despre tema mentionata. În mod firesc apare o întrebare: care ar fi meritul lui Weber?

În conceptia lui Weber, comportamentele economice au un continut etic intrinsec. Pentru omul modern munca este o datorie, un semn de virtute si o sursa de satisfactie personala.aceasta este o trasatura a “omului capitalist modern”, dar ea are o orientare transcedentala si o semnificatie religioasa evidenta pe care sociologul german isi propune sa o reliefeze în opera "Etica protestanta si spiritul capitalismului".

În introducerea acestei opere Weber a dorit sa demonstreze unicitatea civilizatiei occidentale. În câmpul cunoasterii, doar Occidentul a dezvoltat stiinta pozitiva combinând experimentul cu rigoarea matematica. Doar în Occident s-au dezvoltat chimia si istoria ca stiinte ori muzica rationalizata si arhitectura de un asemenea nivel. Doar în occident exista o birocratie înalt specializata compusa din experti tehnici si juristi. În nici o alta parte a lumii nu exista ceva comparabil cu statele constitutionale occidentale, cu parlamentele si partidele politice si nicaieri n-a mai existat un sistem juridic rationalizat într-o asemenea masura.

Dorinta nelimitate de câstig, spiritul întreprinzator, ne avertizeaza Weber înca de la începutul lucrarii, n-au în sine nimic de-a face cu capitalismul si cu atât mai putin cu spiritul sau, caci aceasta dorinta "a existat si exista la chelneri, medici, birjari, artisti, cocote, functionari venali, soldati, tâlhari, cruciati, jucatori de ruleta, cersetori ... în toate epocile, în toate tarile lumii, pretutindeni unde pentru aceasta dorinta a existat si exista, într-un fel sau altul, posibilitatea obiectiva" (Max Weber, pag. 8). Capitalismul, continua Weber, poate fi însa identic cu "înfrânarea sau cel putin cu o temperare rationala a acestei porniri irationale" (Max Weber, p. 9). Capitalismul este identic cu aspiratia spre câstig, printr-o activitate capitalista, continua, rationala, spre un câstig reînnoit: spre rentabilitate