UE si Fenomenul Globalizarii-Uniformizarii-Disparitiei Particularitatilor

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie UE si Fenomenul Globalizarii-Uniformizarii-Disparitiei Particularitatilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comunicare

Extras din document

Uniunea Europeană este un parteneriat economic şi politic unic în lume, care reuneşte 27 de ţări.Timp de peste o jumătate de secol a contribuit la menţinerea păcii, stabilităţii şi prosperităţii, a ridicat standardele de viaţă, a lansat o monedă unică şi a evoluat constant către crearea unei pieţe unice în cadrul căreia persoanele, bunurile, serviciile şi capitalul să poată circula liber, ca şi cum s-ar afla pe teritoriul unei singure ţări.

Uniunea Europeană este fondată pe un pact între naţiuni suverane care au decis să împartă un destin comun şi să exercite împreună o parte a suveranităţii lor. Sunt abordate aspecte care au o deosebită importanţă pentru europeni: pace, bunăstare economică, securitate, democraţie participativă, justiţie şi solidaritate. Acest pact este pe cale de a fi consolidat şi confirmat pe întreg continentul european: o jumătate de miliard de persoane au ales să trăiască în statul de drept, în armonie cu valorile seculare în centrul cărora se situează omul şi demnitatea sa.

În viitor, Uniunea Europeană va continua să se extindă. Între timp, liderii Uniunii, în acord cu opinia publică, vor trebui să definească limitele frontierelor UE, care vor fi geografice, politice şi culturale.

Globalizarea este termenul întrebuinţat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăților și problemelor din alte părți ale globului. Globalizarea este o nouă eră, în care nu se mai aplică vechile paradigme şi analize, o revoluţie fără precedent la scară mondială

Globalizarea este o problemă intens discutată în ultimul timp, numeroşi cercetători aducând în atenţia tuturor efectele nocive pe care le poate avea acest fenomen - pericolul uniformizării culturale. Globalizarea îşi propune o nouă paradigmă a societăţii umane, ea promovează inovaţia, competiţia şi construcţia comună. Globalizarea nu este însă un fenomen nou, ea este un „proces continuu, dezvoltat de-a lungul câtorva secole pe procese parţiale şi domenii de activitate diferite, înregistrând traiectorii, dinamici, şi ritmuri diferite, globalizarea începe odată cu apariţia structurilor, instituţiilor şi normelor internaţionale.”. Ca proces, globalizarea presupune mişcare continuuă, ea presupune respectarea drepturilor omului, a identităţii culturale şi a autonomiei. De asemenea, globalizarea impune o educaţie dincolo de cerinţele cadrului naţional, educaţie care să ţină cont de valorile validate social la nivel global, cum ar fi: pluralismul cultural, interculturalitatea, libertatea, egalitatea, solidaritatea, democraţia, etc. Globalizarea cuprinde întreaga gamă de activităţi social-umane, de la dimensiunea politică şi economică, la cea socială, religioasă, spirituală.

Procesul globalizării este de dată relativ recentă. El s-a manifestat mai ales după al doilea război mondial şi a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă mai ales după anii 80, odată cu globalizarea pieţelor financiare.

Fenomenul globalizării este o consecinţă directă a proceselor de modernizare şi post-modernizare care au marcat ultimele două secole ale celui de-al doilea mileniu.

Fenomenele care marchează evoluţia economiei mondiale în ultimele decenii stau sub semnul globalizării, al interdependenţelor şi interacţiunii. Orice s-ar întâmpla, în orice colţ al lumii, are efecte mai mult sau mai puţin ample asupra întregii economii mondiale.

În zilele noastre, globalizarea devine sursa unor schimbări istorice care bulversează sistemele de cunostinţe, mentalităţile, comportamentele, acţiunea guvernelor şi instituţiilor statelor, concepţiile privind suveranitatea, ordinea statală, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, principiile cooperării, formele de muncă şi de producţie, criteriile justiţiei sociale, practic

întreaga viaţă a naţiunilor schimbându-se. Se schimbă modurile de producţie, modalităţile de administrare şi stabilire a scopurilor organizării sociale, pattern-urile de integrare şi relaţionare socială, ca şi mentalităţile şi modul de a gândi al indivizilor, modul de structurare şi restructurare a instituţiilor. Deciziile politice se dovedesc greu de structurat, fie şi numai

pentru faptul că unele dintre ele pot produce efectele scontate pe termen lung sau se pot dovedi catastrofale după mulţi ani.

Globalizarea este apreciată drept proces de administrare a lumii de către forţe transnaţionale; conform lui Anthony Giddens (1990) procesul de globalizare este o consecinţă a modernităţii.

Globalizarea este un proces ireversibil şi nu o opţiune. Este, de multe ori, considerată a fi atât un proces istoric inevitabil, cât şi un avantaj pentru specia umană.

Globalizarea, un termen controversat în context ideologic, este fundamentul Uniunii Europene. În contextul actualei crize economice, globalizarea este mai mult decât un concept, devenind principiul de bază al funcţionării ţărilor membre UE.

Fenomenul globalizării, deşi reprezintă o sursă de mari beneficii şi oportunităţi, implică faptul că Europa trebuie să facă faţă unei concurenţe acerbe, atât din partea unor economii cu costuri scăzute, cum sunt cele ale Chinei şi Indiei, cât şi din partea unor economii inovatoare, cum este cea a Statelor Unite.

Creşterea gradului de integrare economică la nivel internaţional, fenomen cunoscut, în general, sub numele de globalizare, oferă multe oportunităţi. Întreprinderile din UE dobândesc mai uşor acces la noi pieţe aflate în expansiune, la surse de finanţare şi la resurse tehnologice. Consumatorii de pe teritoriul UE se pot bucura de o mai mare varietate de produse, la preţuri mai mici. Acest lucru îi deschide Uniunii perspectiva de a obţine, potenţial, câştiguri semnificative în termeni de creştere a productivităţii şi de salarii reale. Comisia Europeană estimează că aproximativ o cincime din creşterea nivelului de trai în Europa celor 15, în ultimii 50 de ani, se datorează globalizării. Acesta este motivul pentru care UE s-a pronunţat cu hotărâre în favoarea unei mai mari deschideri economice. Politica sa comercială constituie un instrument important de orientare către liberalizarea comerţului mondial.

Fisiere in arhiva (1):

  • UE si Fenomenul Globalizarii-Uniformizarii-Disparitiei Particularitatilor.doc