Umorul în publicitate - publicitate și reclamă

În fiecare zi suntem bombardaţi de sute de reclame prin mass-media. Există mii de produse pe piaţă la care se fac reclame sau sunt promovate, într-un mod mai mult sau mai puţin agresiv. Produse pe care le folosim zilnic şi produse pe care practic le ingurgităm fără să avem nevoie de ele. Ar fi interesant de urmărit de ce răspundem într-un anumit fel la anumite reclame, de ce pe unele le trecem cu vederea şi mai ales ce ne face să îndrăgim o anumită reclamă.

Cuceriţi de reclame în anii ‘90, românii devin tot mai agasaţi de asaltul publicitar la care sunt expuşi zilnic. În timpul filmului preferat, în timpul meciului de fotbal, la radio, pe stradă, pe stâlpi, pe magazine, ferestre, blocuri, în staţie, dar şi în tunelul de la metrou, pe internet, în ziare, reviste, peste tot, numai reclame. La început, reclamele atrăgeau tocmai pentru că aduceau ceva nou în peisaj, erau haioase, chiar dacă slabe din punct de vedere calitativ. Au trecut 15 ani de-atunci şi cei mai mulţi dintre români au ajuns la concluzia că, oricât de sofisticate şi inteligente sunt reclamele de astăzi, ce-i mult e deja prea mult.

Definiţiile tradiţionale ale publicităţii includ o serie de elemente care distinge acest domeniu al publicităţii de altele. De-a lungul anilor, definiţia termenului “publicitate” a suferit diferite modificări. Leo Burnett, figură impozantă în industria publicităţii, definea acest termen precum procesul de “vânzare a fulgilor de porumb persoanelor care mănâncă Cheerios”. O altă definiţie mai strictă ne face cunoscut faptul că publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor şi ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje plătite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorinţelor clienţilor potenţiali şi formarea asociaţiilor pozitive în legătură cu produsul/compania promovată.

“Publicitatea este abilitatea de a simţi, interpreta de a pune chiar pulsul unei afaceri în scris, folosind hârtie şi cerneală.”

“Publicitatea poate fi descrisă ca ştiinţa de a distrage/înşela inteligenţa umană suficient de mult pentru a putea lua bani de la aceasta.”

American Marketing Association (Asociaţia Americană de Marketing) defineşte publicitatea drept „orice formă plătită de prezentare şi promoţiune non personală de idei, bunuri şi servicii pe care o foloseşte o firmă specifică”. Publicitatea mai poate fi – şi a fost – definită ca „psiho-sociologie a informaţiei aplicată la obiective comerciale” , ca „activitate persuasivă complexă care ataşează bunurilor şi serviciilor

ansambluri simbolice pentru a determina diverse categorii de public să le achiziţioneze” etc.

Publicitatea este un domeniu de complexitate ridicată al practicii sociale. Se întâlnesc aici fenomene şi procese care fac obiectul de cercetare al unor discipline ştiinţifice de mare tradiţie: sociologie, psihologie, mitologie, estetică etc. Această complexitate face ca încercarea de a da o definiţie publicităţii să fie sortită eşecului; nici o definiţie nu poate cuprinde bogăţia de caracteristici ale câmpului care ne interesează.

Născută din abundenţă, publicitatea ar putea să-i supravieţuiască, căci din instrument strict economic a devenit şcoală socială de consum, indispensabilă pentru echilibrul sistemului. Fenomenul publicitar nu este decât unul dintre factorii care contribuie la a face din cultura noastră un sistem deschis. Publicitatea comercială nu este un cancer care parazitează accidental un sistem economic; ea există în logica unei civilizaţii ale cărei tehnici, sisteme de informare, norme şi modele sunt deschise;publicitatea este de acelaşi ordin cu televiziunea prin satelit, avionul supersonic, societăţile multinaţionale, turismul internaţional: o anumită formă de economie culturală a informaţiei.

Spoturile publicitare din ziua de azi informează şi ghidează majoritatea deciziilor pe care le luăm. Astfel, publicitatea ne influenţează nu numai la alegerea maşinilor pe care le conducem sau şamponul pe care îl folosim, având o influenţă şi asupra riscurilor antreprenoriale pe care trebuie să ni le asumăm, dacă să trăim o viaţă mai sănătoasă sau nu, planurile pentru pensie etc. De fapt trebuie să alegem modul în care

reclamele ne influenţează şi ne modifică atitudinile, modul de viaţă sau cultura.

Publicitatea poate fi folosită pentru a face publicul ţintă conştient de existenţa unui produs sau serviciu, precum şi beneficiul pe care îl are asupra consumatorilor. De asemenea, un studiu recent a demonstrat impactul pe care îl au reclamele asupra consumatorilor. Studiul a fost realizat de Roper Starch Worldwide, şi demonstra că numai 19% din receptori au afirmat că urmăresc pauzele publicitare din cadrul unei emisiuni, film, show de divertisment, etc.