Caiet practică tencuieli, finisaje

Caiet de practică

Executarea lucrărilor de tencuială , zugrăveală şi vopsitorii

Tencuiala este stratul de finisaj aplicat pe suprafaţa brută a unor elemente de construcţie , având rol decorativ , igienic , de protecţie a părţilor de construcţie pe care le acoperă şi , uneori , de izolare termică , fonică , hidrofugă . Tencuielile se execută în principiu din trei straturi :

- stratul de amorsaj ( şpriţul ) , aplicat pe suprafaţa suport pregătită şi umezită în prealabil , cu rol de a mări aderenţa tencuielii , care se lasă sub formă brută , pentru a crea o legătură bună cu straturile următoare ;

- grundul , strat de bază al tencuielii , care se aplică pe şpriţul proaspăt întărit, în una sau două reprize ;

- stratul vizibil , de finisare ( tinciul ) .

După ce au fost făcuţi pereţii din b.c.a. , s-a trecut la executarea tencuielilor . Pentru executarea unor tencuieli de bună calitate s-a efectuat un control al suprafeţelor care urmează a fi tencuite . Suprafeţele suport trebuie lăsate un anumit timp , pentru ca ulterior să nu se mai producă tasări ce ar putea provoca fisurarea şi coşcovirea tencuielilor . Zidăria din b.c.a. a fost lăsată să se usuce (mortarul să se întărească în rosturi ) şi suprafeţele din beton au fost lăsate să se usuce , pentru ca umiditatea să nu mai influenţeze ulterior aderenţa tencuielilor . La începerea lucrărilor de tencuieli s-a verificat dacă s-au terminat toate lucrările a căror execuţie simultană sau ulterioară ar putea provoca deteriorarea tencuielilor . Suprafeţele suport pentru tencuială au fost verificate ca ele să fie rigide , plane , uscate , rugoase şi abaterile de la verticalitate şi planitate să nu depăşească limitele admise . Rosturile zidăriei de b.c.a. au fost curăţate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adâncime cam de 5 mm , iar suprafeţele din beton au fost aduse în stare rugoasă . Suprafeţele suport pe care trebuie să fie aplicată tencuiala , au fost curăţate pentru a nu avea urme de noroi, grăsime . La tencuire s-a folosit un mortar de ciment-var marca M50 T .

După controlul şi pregătirea stratului suport s-a executat trasarea suprafeţelor care urmează a fi tencuite . Efectuarea trasării s-a realizat cu repere din mortar (stâlpişori ) , executaţi din acelaşi mortar din care se execută grundul, având lăţimea cam de 10 – 12 cm . S-a verificat modul de fixare a acestor stâlpişori , aşa încât să se obţină un strat de mortar cu grosimea stabilită în proiect . Suprafeţele de beton (tavane , stâlpi , grinzi ) şi ale zidăriei de b.c.a. au fost în prealabil stropite cu apă , apoi s-a făcut amorsarea prin stropire cu un şpriţ , având grosimea cam de 2 – 3 mm . Compoziţia şpriţului era un amestec de ciment şi apă (lapte de ciment ) . Aplicarea şpriţului s-a făcut manual cu ajutorul unei mături . În timpul executării amorsării suprafeţelor s-a urmărit ca şpriţul să fie aplicat cât mai uniform , fără discontinuităţi prea mari , iar înaintea aplicării grundului s-a verificat dacă şpriţul este suficient de întărit şi dacă suprafaţa amorsată este suficient de rugoasă şi aspră la pipăit cu mâna . Grundul este cel mai gros strat al tencuielii şi a fost aplicat cam la o oră pe suprafeţele din zidărie. Stratul de grund s-a aplicat manual cu ajutorul unei mistri şi nivelarea mortarului cu ajutorul unui dreptar din lemn , urmărind ca grosimea totală să fie de circa 15 mm . Aplicarea şpriţului şi a grundului pe tavane şi la partea superioară a pereţilor s-a executat de pe platforme de lucru continue ( dulapi de lemn) rezemate pe popi . În timpul executării grundului s-a urmărit obţinerea unui strat cu o grosime care să se încadreze în limitele admise şi s-a verificat dacă s-a realizat o suprafaţă verticală şi plană . S-a verificat ca suprafaţa grundului să nu prezinte asperităţi pronunţate , zgârieturi , neregularităţi , ciupituri . Înaintea aplicării stratului vizibil , s-a controlat ca suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu conţină granule de var nehidratat , care să se poată stinge ulterior în contact cu umiditatea din stratul de grund şi din stratul vizibil şi să provoace în acest mod împuşcături pe suprafeţele tencuite . Stratul vizibil al tencuielilor s-a executat dintr-un mortar denumit “ tinci “ care avea aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund . Pentru a se obţine o grosime minimă a stratului vizibil , cam de 3 – 5 mm , mortarul de tinci a fost aruncat cu mistria la anumite intervale de timp , cam 5 minute , astfel ca între aceste intervale să fie nivelat cu o drişcă din lemn . Tencuielile interioare gletuite s-au realizat prin acoperirea tinciului cu un strat subţire de pastă de ipsos (glet de ipsos ) . Gletul de ipsos s-a aplicat mecanic cu o drişcă de gletuit metalică , atunci când stratul suport nu era perfect uscat . Pe parcusul executării lucrărilor de tencuieli s-a urmărit ca tencuielile să fie realizate din aceeaşi cantite de mortar pregătită în prealabil , pentru a nu se produce diferenţe de culoare . S-a verificat în timpul executării lucrărilor respectarea tehnologiei de execuţie , utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului indicat în proiect , precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimile prescrise . S-a urmărit de asemenea , aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării forţate sau spălării prin ploaie . Verificarea aspectului general al tencuielilor s-a făcut vizual, cercetând suprafaţa tencuită , forma muchiilor , scafelor şi a profilurilor. S-a verificat ca suprafeţele tencuite să fie uniforme (ca prelucrare) , să nu aibă ondulaţii , fisuri împuşcături provocate de granule de var nestins , urme vizibile de reparaţii locale . Verificarea planităţii suprafeţelor tencuite s-a făcut cu un dreptar de 2 m lungime , prin aşezarea lui în orice direcţie pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor între dreptar şi tencuială . Verificarea verticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor şi a muchiilor s-a făcut cu ajutorul unui dreptar , boloboc şi cu firul cu plumb . Gradul de netezime a suprafeţelor gletuite s-a apreciat prin plimbarea palmei pe suprafaţă . Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport s-a verificat prin ciocănire cu un ciocan de lemn.

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli , glet , placaje , instalaţii sanitare , electrice şi de încălzire au fost terminate . De asemenea au fost terminate pardoselile reci ( betoane mozaicate , gresie ) , exclusiv lustruirea . În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice , zugrăvelile s-au executat înaintea aplicării îmbrăcămintei pardoselii . S-au luat măsuri pentru protejarea stratului suport al îmbrăcămintei , pentru a-l feri de umiditate şi de murdărire , care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei , în special în cazul aplicării acesteia prin lipirea cu adezivi . Tâmplăria din lemn a fost montată definitiv , accesoriile metalice la tâmplărie au fost montate corect şi s-a verificat buna lor funcţionare , cu excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei . La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat s-a făcut după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli ( raşchetare , curăţire , lustruire ) , luându-se măsuri de protejare contra murdăririi îmbrăcămintei pardoselii . Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor au fost terminate complet executarea lucrărilor de la faţadă : jghiaburi , burlane , streşini , cornişe , glafuri , socluri trotuare .