Cilindru Compactor pentru Spații Înguste

Terenul natural, precum şi materialele de construcţii folosite în umplutură, se caracterizeză printr-o anumită stare definită, în principaln de următorii factori: umiditate, porozitate, compactitate. Deoarece pământul în stare naturală sau afânată prezintă rezistenţă redusă, căpătând deformaţii mari sub sarcină, se impune ca, după lucrările de săpare şi transport, pe amplasamentul construcţiei, să se execute lucrări de compactare.

Compactarea este procesul fizico-mecanic prin care, sub influenţa acţiunii unui lucru mecanic comunicat din exterior, se realizează întrepătrunderea prin aşezarea particulelor fazei solide, cu implicaţii asupra reducerii fazei lichide şi gazoase din componenţa scheletului mineral. Rezultă că prin compactare se reduce volumul de goluri dintre particulele solide , se măresc caracteristicile mecanice prin modulul de deformaţie şi rezistenţa la compresiune, reducânu-se permeabilitatea apei în stratul compactat.

Gradul de compactare maxim se obţine la acea umiditate la care se realizează o densitate aparentă a pământului în stare uscată maximă.

Principalele metode folosite la compactarea materialelor sunt următoarele:

- compactare prin cilindrare;

- compactare prin vibrare;

- compactare prin batere;

- metode combinate ale acestora.

Compactarea prin cilindrare se realizează prin rostogolirea unui cilindru sau a unei roţi, înainte şi înapoi, pe suprafaţa materialului.

La prima trecere cilindrul pătrunde mai mult în pământ, suprafaţa de sprijin a acestuia este mai mare, deci presiunile unitare care se transmit materialului sunt mai mici. În timpul următoarelor treceri, cilindrul pătrunde din ce în ce mai puţin în pământ şi ca urmare şi presiunile unitare cresc în mod corespunzător. La cilindrii compactori cu roţi pe pneuri are loc şi în acelaşi timp şi deformarea anvelopei, ceea ce asigură o repartiţie mai uniformă a presiunilor. Cilindrii cu pneuri realizează o compactare optimă după un număr mai mic de treceri decât cei metalici.

Prin cilindrare se asigură compactarea unor straturi de pământ de grosimi maxime de 20…40 cm pentru pământuri, de 8…cm pentru piatră spartă şi 4…8 cm pentru betoane asfaltice.

Compactarea prin batere se realizează cu ajutorul unei greutăţi, care ridicată periodic la o anumită înălţime este lăsată să cadă liber asupra stratului de material.

Compactarea prin vibrare se realizează cu ajutorul unor vibratoare de suprafaţă sau de adâncime, care transmit oscilaţiile masei de material învecinate. Particulele de material sunt supuse acţiunii unor forţe de inerţie a căror mărime este proporţionaă cu masa acestora.

Maşinile de compactat prin batere poartă de numirea de maiuri.

Maşinile de compactat prin vibrare se iîmpart în următoarele grupe:

- plăci sau grinzi vibratoare;

- vibratoare de interior;

- mase vibrante.

Maşinile de compactat prin cilindrare pot fi remorcate (tăvălugi), sau autopropulsate ( cilindrii compactori).

Clasificarea cilindrilor compactori

Cilindrii compactori pot fi clasificaţi după mai multe criterii.

După construcţia rulourilor, cilindrii compactori se clasifică în:

- cilindrii compactori netezi;

- cilindrii compactori cu roţi cu pneuri;

- cilindrii compactori cu crampoane.

După greutate, cilindrii compactori se împart în:

- uşori – au masa până la 5t, presiunea unitară liniară q < 40 daN/cm şi puterea motorului până la 18 KW;

- de greutate mijlocie – au masa între 6 şi 10 t, presiunea unitară q = 40…60 daN/cm, iar puterea de 20… 30 kW.

- grei – au masa de 10…14t, q = 60…80daN/cm, iar puterea de 20…30 kW;

- foarte grei – au masa peste 15 t, q = 80…120daN/cm şi puterea mai mare de 40 kW.