Degradarea Cladirilor

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Degradarea Cladirilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Paul Popescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Constructii

Extras din document

DURABILITATEA ŞI DEGRADAREA CONSTRUCŢIILOR DIN ZIDǍRIE

Fiecare construcţie sau element de construcţie trebuie să satisfacă un ansamblu de condiţii tehnice sau cerinţe tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea în timp, rezistenţa la foc, rezistenţa şi stabilitatea construcţiei, condiţii fizice şi igienice, arhitectonice, economico-organizatorice etc

Durabilitatea reprezintă durata de funcţionare normală în timp a principalelor elemente de construcţii, fără pierderea calităţii necesare exploatării optime şi poate fi: ridicată (de gradul I) şi este peste 100 de ani; mijlocie (de gradul II) între 50 şi 100 de ani; normală sau obişnuită (de gradul III) între 20 şi 50 de ani.

Durabilitatea este determinată de materialele folosite, modul de proiectare şi execuţie, condiţiile de exploatare şi întreţinere şi se referă la rezistenţa materialelor şi elementelor de construcţii la diferite acţiuni cum ar fi: îngheţ-dezgheţ, umiditate, coroziune, acţiunea biologică a microorganismelor cât şi acţiunea mediului înconjurător: agenţi atmosferici, fum, gaze, diferite noxe din mediul interior etc.

Din cele mai vechi timpuri si pânǎ astǎzi, zidǎria este frecvent utilizatǎ, fiind consideratǎ la noi în ţarǎ una dintre metodele de construcţie tradiţionale. Sunt utilizate, de obicei, materiale unitare ca: piatra, argila sau betonul, unite intre ele prin mortar, ori fǎrǎ mortar şi uneori, armate, pentru a creşte rezistenţa la întindere şi forfecare.

Domenii de utilizare a zidǎriilor:

Zidǎria este utilizatǎ în mod curent pentru clǎdirile cu parter şi etaje (hoteluri, moteluri, creşe, internate), precum şi pentru clǎdirile tip „salǎ” cu deschideri sî înǎlţimi moderate (ex.: ateliere,depozite etc.).

Pereţii din zidǎrie pot fi realizaţi din cǎrǎmidǎ, blocuri ceramice, blocuri din beton greu sau uşor. Cǎrǎmizile sau blocurile pot fi pline, cu goluri verticale sau forme speciale.

Mortarele utilizate sunt obişnuite pentru zidǎrii si tencuieli.

Pereţii portanţi sunt executaţi din zidǎrie simplǎ sau armatǎ (zidǎrie asociatǎ cu bare din oţel, aşezate intre rosturile orizontale sau cu elemente din beton armat).

Cea mai utilizatǎ zidǎrie este cea din cǎrǎmidǎ, deoarece prezintǎ o serie de avantaje:

- sunt durabile;

- sunt bune izolatoare termice;

- asigura o buna izolare acusticǎ;

Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiilor este de a obţine informaţii în vederea asigurării aptitudinii construcţiilor pentru o exploatare normală, evaluarea condiţiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieţi şi de degradare a mediului (natural, social, cultural) cât şi obţinerea de informaţii necesare perfecţionării activităţii în construcţii. Efectuarea acţiunilor de urmărire a comportării în timp a construcţiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinerea cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale construcţiilor cât şi ale celorlalte cerinţe esenţiale.

Degradǎri din cauze mecanice:

Se pot constata douǎ tipuri principale de avarii din punct de vedere mecanic:

- crǎpǎturi accentuate care sugereazǎ dislocǎri masive de zidǎrie;

- crǎpǎturi mai mici, dar numeroase, care indicǎ o dezagregare a zidǎriei.

Cauzele principale sunt: cutremurul, tasǎrile inegale şi stǎrile îndelungate de umezire.

Calitatea execuţiei zidǎriei are o mare importanţǎ şi influenţǎ asupra comportǎrii ei în timp.

Vor fi supuse degradǎrilor, având bineînţeles o rezistenţǎ scǎzutǎ în timp zidǎriile executate din cǎrǎmidǎ de calitate inferioarǎ, nearse, prǎfuite, neumezite, cu rosturi mari,inegale şi neumplute cu mortar sau folosindu-se un mortar de calitate scǎzutǎ, din nisip murdar.

Însǎ, pe lângǎ cele enumerate mai sus, un efect negativ asupra zidariei îl au şi instalatorii, în momentul efectuǎrii unor strǎpungeri in zidǎrie.

Degradǎri din cauze fizico-chimice:

Se pot constata urmǎtoarele cauze fizico-chimice de avarii din punct de vedere fizico-chimic:

- Cauze interne: - defecte de compozitie;

- defecte de coeziune cristalinǎ;

- Cauze externe: - de origine umanǎ: - defecte de concepţie:

- arhitecturǎ;

- mediu;

- structurǎ;

- defecte de execuţie:

- producerea materialelor;

- protecţia materialelor;

- manoperǎ;

- de origine fizicǎ: - apǎ şi umiditate;

- îngheţ;

- punţi termice;

- acţiunea vântului;

- de origine chimica: - poluanţi atmosferici;

- sǎruri solubile;

- de origine bio-chimica: - plantaţii;

- vegetaţii;

- bacterii;

Pe lângǎ toate aceste cauze negative, un rol esenţial în degradarea construcţiilor îl au şi anumiţi agenţi ambianţi cum ar fi: oxigenul, ozonul, dioxidul de carbon, acizii, sǎrurile, appa, energia radiaţiilor, temperaturile ridicate, frigul, abrazivii, vegetaţia, insectele, animalele şi nu în ultimul rând oamenii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Degradarea Cladirilor.doc

Alte informatii

Degradarea constructiilor din zidarie si din lemn, interventii si analiza subsolurilor degradate.