Protejarea Lucratorilor Expusi la Zgomot in Domeniul Constructiilor

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Protejarea Lucratorilor Expusi la Zgomot in Domeniul Constructiilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Constructii

Extras din document

1.Introducere

Zgomotul profesional este un complex de sunete cu intensităţi şi înălţimi variate, cu caracteristici diferite (impulsive, pure, audibile), ritmice sau aritmice, produse continuu sau discontinuu de maşini, instrumente, aparate, mijloace de transport intrauzinal, vocea omenească etc., în timpul exercitării activităţii profesionale.

Sunetul, ca fenomen fizic este o oscilaţie mecanică, o vibraţie, adică o mişcare periodică sau cvasiperiodică, efectuată de o particulă sau un sistem de particule, de o parte şi de alta a unei poziţii fixe denumită poziţie de echilibru.

2. Zgomotul profesional

Sunetul, component al zgomotului, prezintă o serie de proprietăţi fizice dar din punct de vedere etiologic profesional mai importante sunt:

• Frecvenţa

• Intensitatea

Din punct de vedere a patologiei profesionale este important de ştiut că zgomotele profesionale care au în componenţa lor sunete de mare intensitate sunt mai nocive decât zgomotele profesionale care au în componenţă sunete de mică intensitate.

Zgomotul devine factor etiologic principal în apariţia hipoacuziei şi surdităţii profesionale când depăşeşte limita maximă admisă în decibeli pentru un nivel acustic echivalent continuu pe săptămână. Această valoare este valabilă pentru marea majoritate a celor expuşi. Există şi unele persoane care pot face surditate profesională la o expunere mai mică.

Pe lângă efectele nocive asupra urechii expunerea la zgomot poate produce şi alte efecte nedorite asupra circulaţiei, tensiunii arteriale, comportamentului psihic, atenţiei etc.

Expunerea la zgomote puternice, la locul de muncă, poate cauza vătămări ireversibile ale auzului şi accidente de muncă, putând totodată să se constituie într-un factor care contribuie la apariţia altor probleme de sănătate.

Zgomotul scade direct capacitatea de muncă prin reducerea capacităţii de concentrare intelectuală, scăderea preciziei şi eficienţei mişcărilor, scăderea sau distragerea atenţiei, mărirea cheltuielii de energie necesară pentru efectuarea unui efort fizic dat.

Zgomotul generează o oboseală suplimentară nu numai prin eforturile legate de dificultatea perceperii informaţiilor verbale (ordine, comenzi) sau prin suprasolicitarea vocală dar mai ales prin suprasolicitarea cerebrală.

Influenţa negativă asupra eficienţei şi randamentului în muncă se poate ilustra în modul următor: randamentul industrial general este cu 25% mai mare în locurile de muncă liniştite comparativ cu cele zgomotoase, zgomotului i se datorează până la 70% din erorile şi rebuturile din industria electronică, 29% din erorile de contabilitate.

Zgomotul reprezintă o cauză importantă a creşterii frecvenţei accidentelor de muncă prin:

• Împiedicarea perceperii unor semnale sonore;

• Scăderea şi distragerea atenţiei;

• Scăderea preciziei mişcărilor datorită tulburărilor în reflexele condiţionate ce stau la baza acestor mişcări;

• Tulburări de echilibru ;

• Tulburări vizuale (diminuarea acuităţii vizuale, atenuarea perceperii culorilor şi formelor, tulburări de acomodare şi ale mişcărilor oculare);

Zgomotul profesional reprezintă deci o noxă importantă în afectarea sănătăţii muncitorilor şi în creşterea riscului de boli profesionale şi accidente de muncă.

Date asupra morbidităţii prin boli profesionale la nivel naţional pe anul 2001 arată că 31,2% din totalul îmbolnăvirilor noi sunt datorate expunerii profesionale la zgomot. Din datele statistice în anul 2003 pe primul loc în cadrul expunerii se clasează zgomotul (21,68% din totalul angajaţilor expuşi la noxe).

În ceea ce priveşte numărul de boli determinate de zgomot depistate în domeniul construcţiilor situaţia se prezintă ca în diagrama din figura2:

Figura 1. Statistica imbolnavirilor datorate expunerii la zgomot. Figura 2. Numarul de boli determinate de zgomot in constructii

Aceste date ne arată faptul că deşi numărul celor care lucrează în condiţii de zgomot este în realitate destul de mare, sunt depistaţi relativ puţini lucrători cu probleme de sănătate datorate zgomotului.

Măsurările de zgomot trebuie planificate şi efectuate în mod competent la intervale regulate, fiind responsabilitatea angajatorilor.

În domeniul construcţiilor există multe activităţi care presupun lucrul în condiţii de zgomot. În acest sens, lucrătorii pot fi expuşi nu numai zgomotului produs de propria activitate, ci şi zgomotului ambiental, sau de fond, provenind de la alte activităţi in şantier.

Câteva din cele mai importante surse de zgomot în construcţii sunt:

- uneltele cu impact (perforatoarele de beton);

- utilizarea explozibililor (detonarea încărcăturilor explozive sau uneltele cu cartuş exploziv);

- echipamentele acţionate pneumatic;

- motoarele cu ardere internă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Protejarea Lucratorilor Expusi la Zgomot in Domeniul Constructiilor.doc