Cuprins
- 1. SCURT ISTORIC
- 2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA
- 2.1. Conducerea şi organizarea Curţii de Conturi din România
- 2.2. Conducerea şi organizarea Curţii Europene de Conturi
- 3. COMPETENŢE
- 3.1. Atribuţii de control şi audit financiar ale Curţii de Conturi din România
- 3.2. Scopul şi metodologia auditului Curţii de Conturi Europene
- 4. RELAŢII INTERNAŢIONALE
- 4.1. Cooperarea Curţii Europene de Conturi cu instituţiile naţionale de audit
- 4.2. Relaţiile internaţionale ale Curţii de Conturi din România
Extras din referat
1. SCURT ISTORIC
Curtea de Conturi a fost instituită prin Tratatul de la Bruxelles, din 22 iulie 1975 şi şi-a început activitatea în octombrie 1977. Sediul Curţii de Conturi Europene este în Luxemburg.
Tratatul de la Maastricht, din 7 februarie 1992, a ridicat Curtea de Conturi Europeană la rangul de instituţie a Comunităţilor Europene, consolidând astfel independenţa şi autoritatea acesteia. De la acea dată, Curtea are misiunea de a publica în fiecare an o Declaraţie de asigurare (DAS) cu privire la corectitudinea conturilor comunitare şi la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor care stau la baza acestora.
Tratatul de la Amsterdam, din 2 octombrie 1997, a ridicat Curtea de Conturi la rangul de instituţie a Uniunii Europene şi a extins astfel, din punct de vedere formal sfera auditului Curţii la cel de-al doilea şi al treilea pilon ai Uniunii (politica externă şi de securitate comună, justiţia şi afacerile interne). Acest lucru a consolidat rolul Curţii în ceea ce priveşte detectarea neregularităţilor şi lupta împotriva fraudei. Tratatul a confirmat dreptul Curţii de a intenta acţiuni la Curtea de Justiţie pentru a-şi proteja prerogativele în raport cu celelalte instituţii ale UE.
Prin Tratatul de la Nisa , din 26 februarie 2001, s-a decis ca fiecare stat membru să fie reprezentat de câte un membru la Curtea de Conturi.
Conform prevederilor Tratatului, Curtea poate adopta anumite categorii de rapoarte sau opinii în reuniunile din camere şi nu în colegiu. Acest tratat a instituit practica ce constă în publicarea unor evaluări specifice în cadrul Declaraţiei de asigurare, pentru fiecare din principalele domenii de activitate ale Uniunii Europene. Tratatul insistă şi pe importanţa cooperării dintre Curte şi Instituţiile Supreme de Audit din statele membre.
Curtea de Conturi a României a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de « Înalta Curte de Conturi » .
Constituţia din 1866 prevede unicitatea acesteia.Constituţia din 1923 defineşte atribuţiile curţii de Conturi.
Legea din 1929: "Curtea de Conturi este o instituţie de sine stătătoare, are acelaşi rang cu Înalta Curte de Casaţie şi se bucură de aceleaşi drepturi". Prin această nouă reglementare, Curtea de Conturi îşi menţine atât atribuţiile de control cât şi cele judecătoreşti.
Prin Decretul nr.352 din 1 decembrie 1948 Curtea de Conturi a fost desfiinţată.
Prin Legea nr.2 din 28 martie 1973 s-a înfiinţat Curtea Supremă de Control Financiar care funcţiona pe lângă Consiliul de Stat. Această instituţie a fost desfiinţată prin Decretul 94/1990.
Constituţia din 1991 prevede înfiinţarea Curţii de Conturi. Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (completată şi modificată prin Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice şi Legea nr.204/1999 pentru modificarea şi completarea Legii 94/1992 - consfinţesc, în deplin acord cu art. 139 din Constituţie: " Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Curtea de Conturi exercită şi atribuţii jurisdicţionale în condiţiile prevăzute de lege".
Legea nr.94/1992 de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi este republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 116 din 16 martie 2000.
Legea nr.77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi publicată în Monitorul Oficial al României nr.104 din 7 februarie 2002.
2. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA
2.1. Conducerea şi organizarea Curţii de Conturi din România
Conducerea Curţii de Conturi este alcătuită din:
- Plenul Curţii de Conturi
- Comitetul de conducere
- Preşedinte
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de către plen, de comitetul de conducere, de preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi, care sunt consilieri de conturi, în baza prevederilor art.10 din Legea nr.94/1992, republicată, modificată şi completată prin Legea nr.77/2002
Actuala conducere a Curţii de Conturi a fost numită de către Parlamentul României, prin Hotărârea nr. 3 din 14.02.2002, pentru un mandat de 6 ani.
Curtea de Conturi este organizată din :
- Secţia de control financiar ulterior
- Camerele de conturi judeţene
- Secretariatul general
Secţia de control financiar ulterior este condusă de către un consilier de conturi, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte.
Secţia de control financiar ulterior are în structură divizii sectoriale, conduse de consilieri de conturi.
În cadrul diviziilor, sunt organizate direcţii de specialitate, conduse de către un director, formate din controlori financiari.
La nivel teritorial şi al municipiului Bucureşti sunt organizate direcţii de control financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de către un director şi un director adjunct.
În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin Camerele de conturi judeţene. Camera de Conturi judeţeană are în componenţa sa Direcţia de control financiar ulterior.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Comparata a Curtii de Conturi din Romania si a Curtii Europene de Conturi.doc