Analiza Indicatorilor Echilibrului Financiar la SC PRODCONTAB SA

INTRODUCERE

In scopul cunoasterii fenomenelor, al depistarii legaturilor cauzale apare necesara analiza - o metoda de cercetare bazata pe descompunerea unui intreg (fie el obiect, fenome, proces) in elementele, laturile sau trasaturile sale componente, precum si stabilirea factorilor si a cauzelor care l-au generat, in scopul relevarii naturii, locului, insemnatatii si necesitatii lor in cadrul intregului respectiv.

Cu ajutorul analizei este posibila deci cunoasterea realitatii obiective in toata complexitatea sa.

Procesul cunoasterii realitatii obiective parcurge drumul care se interpoleaza intre aparenta si esenta. Ori pentru sesizarea a ceea ce este principal, caracteristic, ceea ce tine de latura interna a obiectelor, fenomenelor si proceselor, de manifestarile esentiale care au loc in adancul acestora, este necesara imbinarea analizei cu corelativul ei - sinteza. Prin sinteza ca metoda a cunoasterii indisolubil legata de analiza, se intelege acea operatie logica de reunire intr-un singur tot a elementelor, laturilor si trasaturilor factorilor si cauzele izolate anterior prin operatia de analiza, in scopul dobandirii integrale a obiectului fenomenului sau procesului respectiv.

Asadar cu ajutorul analizei si sintezei omul cerceteaza lucrurile, fenomenele si procesele din realitate, le descopera structura, le verifica, stabileste relatii de cauzaliate, factorii care le genereaza, descopera legile formarii si desfasurarii lor, si pe aceasta baza, formuleaza decizii privind activitatea de viitor. Cunoasterea completa a unei activitati a obiectelor, a fenomenelor, necesita imbinarea intr-o unitate a analizei si sintezei ca mijloace ale cunoasterii.

Analiza economica-financiara cerceteaza activitatile sau fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumumului de resurse si al rezultatelor obtinute. Esentialul in analiza economica il constituie luarea in considerare a relatiilor structural functionale si a celor de cauza-efect.

Realizarea consecventa a obiectivului major al unei intreprinderi maximizarea valorii sale patrimoniale (cresterea patrimoniului net, a averii actionarilor) poate avea loc numai in conditiile unei activitati profitabile si de mentinere a echilibrului financiar.

Echilibrul financiar, intr-o forma simplificata, este definit de egalitatea dintre venituri si cheltuieli.

Intr-o determinare financiara insa, echilibrul financiar exprima egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt.

Analiza financiara evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar avand ca obiective :

• echilibrul pe termen lung, cand se compara capitalul permanent cu activele imobilizate (fond de rulment);

• echilibrul curent, cand se compara activele circulante cu obligatiile pe termen scurt (nevoia de fond de rulment)

• echilibrul pe termen scurt, cand se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment (trezoreria)

Baza de pornire pentru analiza echilibrului financiar este respectarea a doua relatii de principiu:

Activul imobilizat (Ai)=Capital permanent (Cpm);

Active circulante (Ac)=Datorii pe termen scurt (Dt)

Aceasta inseamna ca :

• activele stabile (cu lichiditatea peste un an) sunt finantate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de un an);

• activele circulante, ciclice (cu lichiditate sub un an) trebuie finantate din datorii pe termen scurt (cu exigibilitate sub un an).

Practic, respectarea celor doua egalitati de principiu este imposibil de de realizat datorita, in principal, neconcordantei dintre durata medie a lichiditatii activului si durata medie de exigibilitate a pasivului.

In aceste conditii realizarea si mentinerea echilibrului financiar se manifesta ca o tendinta, insotita de momente de dezechilibru (discrepanta in surse si mijloace).

Mentinerea echilibrului financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare si poate fi considerat atins, cand exercitiul financiar se incheie cu trezorerie pozitiva.

Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza in general pe seama urmatoarelor elemente:

• activul net contabil (situatia neta, patrimoniul net);

• fondul de rulment;

• nevoia de fond de rulment;

• trezoreria;