Audit Financiar - Colectarea Elementelor Probante

Colectarea elementelor probante

Potrivit Standardelor Internaţionale de Audit, elementele probante într-o misiune de audit reprezintă informaţii obţinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta îşi fondează opinia; aceste informaţii constau în documente justificative şi documente contabile care stau la baza situaţiilor financiare şi care sunt coroborate cu informaţii din alte surse.

Sunt obţinute printr-o combinare adecvată a testelor de procedură cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedură sunt testele care permit obţinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii şi funcţionării sistemelor contabile şi de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului în contabilitatea intreprinderii şi constau în proceduri care urmăresc obţinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative în situaţiile financiare. Ele sunt de două tipuri:

- controale privind tranzacţiile, operaţiile şi soldurile conturilor;

- proceduri analitice care constau în analiza tendinţelor şi ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaţiilor şi examene de coerenţă cu alte informaţii.

În funcţie de credibilitatea informaţiilor obţinute în etapele precedente, auditorul stabileşte programele de control a conturilor pe baza cărora să poată obţine elementele probante necesare fundamentării opiniei sale.

Proceduri de colectare a elementelor probante

Elementele probante, colectate de auditorul financiar , trebuie să fie suficiente, reprezentând măsura cantitătii probelor de audit si juste reprezentând măsura calitătii probelor de audit. Acest caracter de suficient si just se apică elementelor probante colectate atât prin procedurile de conformitate cât si prin procedurile de validitate.

Elementele probante trebuie să permită auditorului să-si formuleze o opinie cu privire la informatiile din situatiile financiare.

Auditorul financiar urmăreste aplicarea unor proceduri tehnice specifice activitătii de audit cum sunt:

1. Rationamentul profesional este influentat de o serie de factori care au impact asupra volumului de elemente probante considerate a fi suficiente pentru formarea opiniei auditorului si anume:

- Importanta riscului de inexactitate

- Importanta relativă a elementului avut în vedere, tinând seama de ansamblul informatiei din situatiile financiare

- Experienta căpătată în cursul unor auditări anterioare

- Concluziile procedurilor de audit

- Tipul de informatii disponibile

2. Auditul intern: în colectarea elementelor probante, auditorul poate să se bazeze pe rezultatele controlului intern din cadrul entitătii. Pentru aceasta trebuie verificate următoarele informatii:

- existentă

- eficacitate

- permanentă

3. Proceduri de validitate: în colectarea elementelor probante, pornind de la procedurile de validare, auditorul urmăreste un răspuns afirmativ la continutul si realitatea informatiilor din situatiile financiare privind:

- existenta – un element al pozitiei financiare există la un moment dat;

- drepturile si obligatiile – un element al activului este un drept al entitătii si un element de pasiv este o obligatie la un moment dat;

- realitatea – o operatiune sau un eveniment a avut loc si priveste entitatea;

- exhaustivitatea – toate operatiunile si toate elementele pozitiei fianciare au fost cu adevărat contabilizate;

- evaluarea – elementele pozitiei financiare au fost contabilizate la justa lor valoare;

- prezentarea si publicarea - informatiile sunt prezentate si publicate în conformitate cu un referential acceptat si dacă este cazul cu reglementările nationale în materie.

Metode de colectare a elementelor probante

Pentru obtinerea de elemente probante suficiente si fiabile, auditorul pune în aplicare procedurile de conformitate si validitate utilizând una sau mai multe din următoarele metode:

Inspectia constă în examinarea înregistrărilor sau a documentelor, interne sau externe, în formă tipărită, electronică, sau de altă natură precum si a activelor. Inspectia înregistrărilor si a documentelor furnizează probe de audit cu grade variate de credibilitate, depinzând de natura si originea acestora si de eficienta controalelor interne care se referă la aceste registre si documente.