Auditul Performanței

Auditul performanţei este un tip de audit intern alături de auditul de regularitate şi cel de sistem care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele1.

Este necesară efectuarea unui audit al performanţei în organizaţiile sectorului public deoarece suntem în plin proces de globalizare, când performanţa organizaţiilor din sectorul public suscită un interes tot mai mare, iar preocuparea pentru modul în care au fost cheltuiţi banii publici îşi găseşte numeroşi protagonişti. Auditorul evaluează pe baza raţionamentului profesional, rezultatele organizaţiei din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, calitatea managementului, examinând modul în care organizaţiile utilizează fondurile alocate, cu alte cuvinte, în auditul performanţei raportul de audit realizează o examinare a modului în care sunt utilizaţi şi justificaţi banii publici de către administraţia publică, agenţiile guvernamentale, având în vedere raportul dintre banii alocaţi şi rezultatele obţinute2.

Standardele Internaţionale de Audit INTOSAI precizează că obiectivele auditului performanţei sunt definite de legislaţie, dar şi de Instituţiile Supreme de Audit. În acest sens, menţionează următoarele obiective generale:

- Efectuarea unor examinări independente necesare legislativului şi organizaţiilor auditate privind economicitatea, eficienţa şi eficacitatea practicilor de implementare a programelor guvernamentale şi a mijloacelor utilizate pentru realizarea acestora.

- Identificarea şi analiza problemelor privind economicitatea, eficienţa şi eficacitatea

programelor guvernamentale şi a domeniului în care performanţa este diminuată, sprijinind astfel organizaţia auditată în adoptarea unor decizii manageriale corecte.

- Raportarea impactului programului şi analizarea măsurii în care obiectivele aşteptate au fost realizate, iar dacă acestea nu au fost atinse, trebuie identificate cauzele.

- Furnizarea către legislativ sau organizaţia auditată a rezultatelor unor analize independente

referitoare la valabilitatea şi gradul de încredere a indicatorilor de performanţă stabiliţi, precum şi o apreciere a gradului de încredere a indicatorilor de auto-evaluare stabiliţi şi

1 Costache, M., Suport de curs Audit public, p. 10

2 Ciochină, Gh., Auditul performanţei serviciilor publice în contextul integrării României în Uniunea Europeană, Teză de doctorat, Sibiu, 2008

raportaţi de către organizaţiile care administrează fonduri publice.

- Formularea de recomandări pentru legislativ şi organizaţia auditată, pe baza constatărilor şi concluziilor rezultate din activitatea de audit.

Reglementările naţionale în domeniu, prevăd că scopul auditului performanţei este de a oferi informaţii relevante privind maniera de implementare şi consecinţele activităţilor publice. Astfel, am deduce că auditul performanţei se concentreză numai pe rezultatele obţinute de organizaţiile sectorului public, caracterizate prin determinarea celor trei E-uri, respectiv economicitate, eficienţă, eficacitate :

- Economia, este definită ca limită şi condiţionare în cadrul căreia o organizaţie din sectorul

public îşi achiziţionează resursele materiale şi umane; o organizaţie publică economă îşi

achiziţionează aceste resurse în cantitatea şi de calitatea corespunzătoare la cele mai scăzute costuri.

În efectuarea auditului performanţei, problema esenţială este dacă resursele au fost alocate, administrate şi utilizate cu economie. Întrebarea căreia încearcă să i găsească răspuns este dacă mijloacele alese reprezintă modul cel mai economic de utilizare a resurselor alocate.

- Eficienţa este definită prin relaţia dintre bunurile şi serviciile produse şi resursele folosite

pentru realizarea acestora.

O organizaţie publică eficientă realizează maximum de servicii sau produse din resursele materiale şi umane intrate, sau minimizează intrările necesare pentru a realiza în condiţii de calitate aceeaşi cantitate de servicii sau produse, scopul managementului fiind acela de a creşte productivitatea pe fondul reducerii costurilor unitare. În cazul unui audit al eficienţei, subiectul central îl reprezintă examinarea resurselor utilizate. Tocmai de aceea, problema principală o constituie utilizarea optimă a resurselor. Întrebarea care apare este dacă în urma acţiunilor întreprinse, organizaţia obţine rezultatul optim din punct de vedere al calităţii şi cantităţi. Auditul eficienţei poate fi efectuat şi prin compararea unor activităţi similare realizate în perioade de timp diferite, sau prin raportarea la anumite standarde specifice, iar în cazul în care problemele sunt complexe şi nu există standarde, examinările se efectuează pe baza celor mai bune practici în domeniul respectiv3.

- Eficacitatea este măsura în care o organizaţie a sectorului public îşi atinge obiectivele declarate în raport cu costurile generate. Deşi auditorul poate să determine sau să măsoare

3 Surlea, E., Auditul performantei, element esential al prfectionării managementului organizatiilor sectorului public, Academia de Studii Economice

eficacitatea prin compararea rezultatelor cu scopurile stabilite în cadrul obiectivelor, totuşi, este recomandat ca la auditarea eficacităţii să se încerce determinarea măsurii în care acţiunile întreprinse au contribuit la atingerea obiectivelor.