Bazele Teoretice a Contabilității Mijloacelor Bănești

I. Bazele teoretice a contabilităţii mijloacelor băneşti

1.1 Componenţa, caracteristica şi clasificarea mijloacelor băneşti

În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare întreprinderile întreţin diverse relaţii cu alte întreprinderi, precum şi persoane fizice, inclusiv membrii colectivului de muncă. Astfel, întreprinderile eliberează facturi cumpărătorilor şi bineficiarilor în vederea achitării produselor (mărfurilor) livrate şi serviciilor prestate. Totodată la întreprinderi apar datorii faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate, faţă de bugetele de stat şi locale privind vărsarea impozitelor şi taxelor, faţă de personal privind munca prestată.

Decontările în cadrul relaţiilor nominalizate mai sus necesită aplicarea mijloacelor băneşti. Acestea din urmă sînt active cu суд mai înalt grad de lichiditate şi cuprind disponibilităţi băneşti în casieria întreprinderii, depozite, conturile curente în valută naţională, valută străină şi ale conturi la bănci.

Mijloacele băneşti ale întreprinderii pot fi clasificate după diferite criterii:

1. În funcţie de valută în care sunt exprimate:

• Mijloace băneşti în valută naţională

• Mijloace băneşti în valută străină

2. În funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă:

• Mijloace băneşti în numerar

• Mijloace băneşti în conturi bancare

• Alte mijloace băneşti

3. În funcţie de posibilitatea utilizării

• Mijloace băneşti legate

• Mijloace băneşti nelegate

1. Evidenţa mijloacelor băneşti în casierie

Întreprinderile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în procesul activităţii sunt obligate să efectuieze decontări cu persoanele juridice şi fizice prin virament. De aceea întreprinderile păstrează mijloacele băneşti în conturile bancare

Totodată pentru efectuarea decontărilor curente întreprinderilor li se permite să aibă disponibilităţi băneşti în numerar.

Încasarea şi păstrarea numerarului, precum şi decontările în numerar se efectuează la întreprindere prin casierie.

Operaţiunile în casierie sunt efectuate de către casier care poartă toată responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului bănesc şi a hîrtiilor de valoare primite la păstrare (mărci poştale, cambii). Responsabilitatea materială poartă un caracter juridic numai în cazul cînd cu casierul s-a încheiat contractul de răspundere materială.

În casierie se permite păstrarea mijloacelor băneşti pentru scopuri gospodăreşti, delegarea salariaţilor în scopuri de serviciu în limita stabilită de către banca comercială la care întreprinderea are cont bancar.

Păstrarea mijloacelor băneşti în casierie în sume mai mari decît limita stabilită se permite în perioada achitării salariilor şi îndemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, eliberării numerarului sub formă avansuri şi în alte scopuri, dar pe un termen de cel mult 3 zile lucrătoare, inclusiv ziua primirii banilor de la bancă.

Conform Normelor, întreprinderile eliberează numerarul spre decontare pentru cheltuieli operaţionale şi de gospodărie în mărimea şi termenile stabilite de conducătorul întreprinderii respective, dar pe o perioadă nu mai mare de o lună. Numerarul eliberat spre decontare, dar neutilizat, trebuie restituit în casieria întreprinderii în curs de 3 zile după expirarea termenului pentru care a fost eliberat.

În casieria întreprinderii banii în numerar pot fi primiţi din contul bancar, din vînzările în numerar a produselor, mărfurilor şi serviciilor, în urma rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub formă de despăgubiri din partea gestionarilor şi în alte cazuri.

Casierul primeşte numararul în casierie din contul bancar în baza cecului bancar, întocmit de către contabilul-şef sau altă persoană numită de acesta. În cec se indică denumirea emitentului, numele şi prenumele mandatarului, suma solicitată în cifre şi în litere. Verso cecului cuprinde suma divizată după destinaţie (remunerarea muncii, avans, cheltuieli gospodăreşti) semnăturile emitentului adeverite prin ştampilă întreprinderii, datele din buletinul de identitate al persoanei care primeşte numerarul.

La intrarea mijloacelor băneşti în casierie din contul bancar şi în alte cazuri se întocmeşte dispoziţia de încasare semnată de contabilil-şef sau altă persoană împuternicită.

Chitanţa la dispoziţia de încasare semnată de contabilul-şef şi casier şi certificată prin ştampila casierului serveşte drept confirmare a primirii numerarului.

La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţie de plată semnată de către conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii sau de alte persoane împuternicite.

Numerarul din casierie se ridică pentru achitarea salariilor şi indemnizaţiilor, acordarea avansurilor spre decontare titulerilor de avans.

În cazul în care salariile, premiile, indemnizaţiile, bursele şi alte plăţi se eliberează în baza borderourilor de plată, acestea din urmă se anexează la dispoziţia de plată în care se indică suma achitată efectiv.

Dacă unii angajaţi nu au ridicat salariile în perioada stabilită, în borderoul de plată lîngă numele de familie respectiv se face menţiunea „Depunere”. Sumele depuse se predau la banca care deserveşte întreprinderea prin întocmirea unei dispoziţii de plată pentru toate sumele.

La suma de mijloace băneşti vărsată la contul de decontare reprezentantul întreprinderii întocmeşte avizul de plată în numerar. Unele bănci comerciale perfectează astfel de operaţiuni, întocmind în mod automatizat ordinul de încasare a numerarului la suma depusă.

În dispoziţiile de încasare şi plată se indică denumirea documentului, în baza căruia s-a efectuat încasarea sau eliberarea banilor din casierie, conţinutul economic al operaţiunilor se enumeră documentele anexate.

Primirea şi eliberarea banilor prin intermediul dispoziţiilor de încasare şi plată poate fi efectuată numai în ziua întocmirii acestora.