Bugetul de Aprovizionare

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Bugetul de Aprovizionare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Extras din document

Bugetul de aprovizionare include intrările şi ieşirile de stocuri, previziunea datelor şi cantităţilor de comandat şi de recepţionat .

Pentru aprovizionare, procedura bugetară poate fi descompusă în două etape:

A. Elaborarea planului de aprovizionare

Această etapă presupune determinarea, previziunea următoarelor:

- Cantităţile consumate, stabilite în funcţie de previziunile vânzărilor;

- Cantităţile de comandat;

- Datele de livrare dorite;

- Datele la care trebuie efectuate comenzile.

B. Elaborarea bugetului

Planul/programul de aprovizionare este exprimat în mărime valorică, care dă naştere la bugetul de aprovizionare.

Luaţi în considerare faptul că întreprinderea utilizează modelul Wilson pentru a-şi gestiona aprovizionările, şi consumurile previzionate nu sunt regulate în cursul perioadei. Pentru a-şi elabora bugetul, întreprinderea trebuie deci să aleagă între două politici: managementul cantităţii fixe sau la date fixe.

- Managementul cantităţii fixe: consumul nu este regulat - trebuie determinate datele de livrare dorite. Într-adevăr, dacă consumul creşte, stocul va acoperi consumul o perioadă mai scurtă. Dacaâă acesta descreşte, acelaşi stoc/lot se va epuiza încet.

- Managementul datelor fixe: în acest caz, se determină cantităţile de comandat. Dacă consumul creşte, comanda va fi mai mare. Invers, dacă consumul scade, se comandă o cantitate mai mică.

Pentru a exemplifica elaborarea unui buget de aprovizionare, voi prezenta următorul exemplu.

Societatea Ouba a previzionat pentru anul N+1 următoarele cantităti de materii prime:

Luna Cantitate

(kg) Luna Cantitate

(kg)

Ianuarie 4560 Iulie 3560

Februarie 4270 August 0

Martie 4270 Septembrie 4420

Aprilie 4270 Octombrie 4270

Mai 4450 Noiembrie 3840

Iunie 3990 Decembrie 4270

Costul de achiziţie a materiei prime este de 1,3 lei/kg. Costul unei comenzi este de 100 lei. Costurile de stocare reprezintă în medie 12% din valoarea medie a stocului.

Stocul la 31 decembrie N este de 4560 kg. Perioada de livrare este de 2 luni. Conducerea doreşte să menţină un stoc de sigurantă de cel puţin o lună.

Comenzile sunt transmise la începutul lunii pe lot de 100 kg, iar livrările sunt efectuate de asemenea la inceputul lunii.

Să se determine pentru anul N+1 următoarele:

1) Rata medie de aprovizionare optimă;

2) Bugetele de aprovizionare (în cantităţi) în cazul unei cantităţi constante a bugetului;

3) Bugetele de aprovizionare (în cantităţi) în situaţia în care perioada bugetară este regulată

Componenta P este achiziţionată la 0,8 lei/unitate. Consumul anual este de 36000 de unităţi. Costul unei comenzi este de 200 ei iar rata de proprietate a unui stoc este de 12,5%. Furnizorul propune un preţ de 0,78 lei pentru toate comenzile egale sau mai mari de 18000 de unităţi.

Riscul de stoc pentru această componentă este, în principal, consumul neregulat. Un studiu statisc arată că utilizarea sa lunară urmează aproximativ o lege normală caracterizată printr-un consum mediu de 3000 de unităţi şi o deviaţie standard de 200. După analiză, responsabilul cu stocul, doreşte un risc de ruptură mai mic de 2%.

Să se determine:

4) Rata medie de aprovizionare optimă pentru componenta P;

5) Tariful propus este interesant pentru întreprindere?

6) Pentru nivelul de risc dat, determinaţi stocul de siguranţă la fluctuaţiile de consum .

REZOLVARE

1. Rata medie de aprovizionare optimă

Consumul anual de materii prime este de : 46170 kg la o valoare de 46170 kg x 1,3 lei/kg = 60021 lei.

Rata medie de aprovizonare optimă este deci de:

Fisiere in arhiva (1):

  • Bugetul de Aprovizionare.doc