Controlul exercitat de Curtea de Conturi

CONTROLUL exercitat de Curtea de Conturi este numai control ulterior si se exercita prin verificarea exactitatii si conformitatii conturilor gestiunilor publice de bani si alte valori materiale, a bilanturilor contabile ale ordonatorilor de credite bugetare si alte bilanturi din sfera finantelor publice privind operatiuni banestice depasesc anumite limite valorice.

Procedura de control este prevazuta in art. 30-39 din Legea nr. 92/1994. Aceste articole constituie un minim de reguli obligatorii pe care controlorii financiari trebuie sa le aiba in vedere in exerciatrea atributiilor. In acest sens, in cazul conturilor se verifica exactitatea inscrisurilor si concordanta intre acestea si situatia de fapt.

Inventarierea patrimoniului public trebuie sa se faca la termen si in conditiile legii, veniturile statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si institutiilor publice sa fi fost realizate, cheltuielile sa fi fost analizate, ordonantate, platite si inregistrate conform reglementarilor legale etc.

Controlul financiar ulterior implica si o activitate care sta la baza recuperarii pagubelor, in principal a celor aduse in patrimoniul statului. Totodata, controlul are si o sarcina pedagogica. Organul constatator nu are, prin lege, numai rolul de a sanctiona, ci si pe acela de control si indrumare. Legea prevede, practic, pentru orice situatie, nu numai amenda, ci si varianta avertismentului.

De asemenea, organele competente trebuie sa inteleaga ca orice sanctiune juridica aplicata in urma controlului nu reprezinta un scop in sine, ci un mijloc de reglare a raprturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate. In cadrul controlului financiar se cauta constatarea starii reale si compararea ei cu situatia prescrisa de lege, sau se realizeaza o activitate de cenzurare a unor operatiuni care, prin ele insele sau pe cale de consecinta ar duce la incalcarea legii.

Asadar, sanctiunile juridice nu trebuie vazute ca mijloace de razbunare a societatii, ci de prevenire a savarsirii faptelor ilicite, de educare a persoanelor vinovate.

Controlul financiar al Curtii de Conturi are urmatoarele caracteristici:

- este un control extern (se exercita din afara entitatilor bugetare supuse controlului);

- este periodic (perioada se stabileste prin Programul de Control al Curtii de Conturi care se adopta anual);

- este un control de executie (se urmareste modul in prevederile legale au fost aduse la indeplinire);

- este total (se urmaresc toate aspectele pe care legea le impune).

Din redactarea textului art. 18, lit. D rezulta ca sunt supuse controlului societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome detin singure sau impreuna, cel putin jumatate din capitalul social.

Aceasta prevedere s-a impus datorita relatiei speciale dintre contabilitatea publica si activitatea financiara a organelor de stat, institutiilor publice si intreprinderilor cu capitale de stat, ceea ce a impus extinderea controlului financiar si asupra evidentei contabile a tuturor acestor organe, institutii si intreprinderi.

In acest context, se remarca prezenta Curtii de Conturi in actiunile de control si in litigiile aferente care au ca obiect pagubele aduse patrimoniului public si privat al statului, inclusiv cele care s-au produs iin procesul privatizarii, in conditiile legii.

Nu sunt supuse controlului prevazut in art. 18 societatile comerciale la care statul si celelalte institutii publice nu detin mai mult de jumatate din capitalul social sau de loc.

Pe cale de consecinta, raspunderea gestionarilor si contabililor din cadrul unor asemenea societati va fi asigurata potrivit regulilor dreptului comun in materie.

Asadar, competenta de solutionare a contestatiilor revine instantelor judecatoresti in conformitate cu prevederile art. 284 in Codul muncii, care arata ca judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor stabilite conform Codului de procedura civila.

La randul sau, Codul de procedura civila arata ca astfel de conflicte de munaca se solutioneaza in prima instanta de catre tribunal (art. 2, pct. 1, litera b) cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.

Jurisprudenta noastra statuase ca litigiile patrimoniale ce au ca obiect pagube pricinuite unor unitati din sistemul cooperatiei sunt in competenta instantelor de drept comun, competenta materiala a colegiilor jurisdictioanale ale Curtii de Conturi fiind, potrivit legii, limitata.

Aceasta solutie, data la momentul la care Curtea de Conturi avea si atributii jurisdictionale, se traduce in prezent in sensul ca litigiile patrimoniale ce au ca obiect pagube pricinuite unor unitati din sistemul cooperatiei sunt in competenta instantelor de drept comun, iar nu a instantelor specializate financiare.

De asemenea, s-a decis ca toate celelalte litigii patrimoniale, de aceeasi natura si cele vizate de legea organica, dar care nu sunt urmarea controlului Curtii de Conturi, ci a controlului financiar sau a controlului exercitat de alte organe abilitate de lege, sunt de competenta instantelor de drept comun  asadar a Trbunalului.

Fazele descarcarii de gestiune

DESCARCAREA de gestiune se face la sfarsitul exercitiului bugetar anual si curinde doua faze in cadrul carora organele de control financiar desfasoara o activitate specifica:

- faza preliminara descarcarii de gestiune;

- faza propriu-zisa a descarcarii de gestiune.