Controlul Financiar

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Controlul Financiar.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 122 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof Univ Dr. Capota Elena

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

Introducere 3
Capitolul 1 Controlul fiscal : concept , obiective , funcţii , forme ,
organizare
1.1. Atributele managementului firmei şi conceptul de control fiscal 5
1.2. Obiectivele controlului fiscal 6
1.3. Funcţiile controlului fiscal 8
1.4. Formele controlului fiscal 10
1.5. Organizarea controlului fiscal 14
Capitolul 2 Inspecţia fiscală
2.1. Conceptul de inspecţie fiscală , contribuabil şi inspector fiscal 17
2.2. Drepturile şi obligaţiile organelor fiscale şi ale contribuabililor 20
2.2.1. Drepturile şi obligaţiile organelor fiscale 20
2.2.2. Drepturile şi obligaţiile contribuabililor 22
2.3. Reguli de procedură , tehnici şi instrumente de inspecţie fiscală 24
2.3.1. Procesul – verbal de control 25
2.3.2. Nota de constatare 28
2.3.3. Procesul – verbal de constatare a contravenţiilor 28
2.4. Declaraţiile de impozit şi taxe Inregistrarea fiscală 31
2.4.1. Declaraţiile de impozit şi taxe 31
2.4.2. Inregistrarea fiscală 32
2.5. Prescripţii şi sancţiuni privind impozitele şi taxele 34
2.5.1. Prescripţia drepturilor de a stabili diferenţe de impozite 34
2.5.2. Sancţiuni 36
Capitolul 3 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală 37
3.1. Obiective şi atribuţii ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală 38
3.2. Organizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Naţională 39
3.3. Programarea activităţii de control fiscal 41
3.3.1. Programul de activitate a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală 41
3.3.2. Fişa sau registrul de evidenţă a activităţilor agenţilor economici 42
3.3.3. Directivele de lucru lunare 43
3.3.4. Avizul de control 43
3.4. Actele de control financiar 44
3.4.1. Procesul verbal de control 45
3.4.2. Notificarea agentului economic pentru finalizarea constatărilor controlului 46
3.4.3. Anexe la procesul verbal de control 47
3.4.4. Procesul verbal de constatare a contravenţiilor 50
3.4.5. Nota de constatare 50
3.4.6. Nota unilaterală 52
3.4.7. Nota de prezentare 52
3.5. Finalizarea şi valorificarea constatărilor controlului financiar de stat 54
3.5.1. Dispoziţii de înlăturare şi prevenire a deficienţelor constatate , respectiv
suspendare a aplicării măsurilor nelegale 55
3.5.2. Aviz de urmărire – încasare 55
3.5.3. Registrul de încasări şi vărsăminte la buget 56
3.5.4. Fişa rezultatelor controlului 57
3.5.5. Evidenţa urmăririi aplicării măsurilor dispuse prin documentele de
valorificare 59
3.5.6. Evidenţa proceselor – verbale de imputaţii şi pentru fapte penale 59
3.5.7. Evidenţa cererilor , reclamaţiilor , sesizărilor şi propunerilor 60
3.5.8. Fişa acţiunii de control 61
3.5.9. Realizarea programului de activitate 61
Capitolul 4 Controlul fiscal în Franţa
4.1. Reguli privind controlul fiscal efectuat de Direcţia Generală a Impozitelor 63
4.2. Sinteza vizând elementele – cheie ale controlului administraţiei fiscale 70
4.2.1. Desfăşurarea controlului fiscal 70
4.2.2. Garanţiile contribuabililor 71
4.2.3. Rezultatele controlului fiscal 72
Capitolul 5 Studiu de caz 75
5.1. Taxa pe valoarea adăugată 77
5.2. Impozitul pe venitul microintreprinderilor 80
5.3. Fondul pentru solidaritate socială 81
5.4. Impozitul pe venitul din salarii 81
5.5. Alte aspecte 82
Anexe 85-100
Notificarea agentului economic pentru finalizarea constatărilor controlului 101
Fişa rezultatelor controlului 102
Aviz de urmărire - încasare 103
Dispoziţie de urmărire 104
Declaraţie 100
Consideraţii asupra activităţii de administrare a contribuabililor mari 106
Concluzii 112
Propuneri 114
Bibliografie 116

Extras din document

Introducere

Controlul fiscal trebuie văzut , mai întâi , ca un concept juridic El este definit ca fiind ’’puterea recunoscută a administraţiei fiscale de a repara omisiunile, insuficienţele sau erorile de impozitare comise de contribuabili ‘’ Această putere este cu atât mai remarcabilă , cu cât , în cvasitotalitatea statelor ea posedă o valoare constituţională : statul are deci , prin Constituţie , obligaţia de a verifica ca cei pe care-i administrează să nu fraudeze impozitul Problema care rămâne este de a şti până unde poate merge administraţia fiscală , căci Constituţia, în statele democratice , protejează drepturile individuale ale cetăţenilor.

Din punct de vedere lingvistic , controlul fiscal aparţine categoriei de fisc , fiind în legătură cu finanţele publice şi securitatea fiscală a statului

În toate statele , acest tip de control revine , ca atribuţie , unui aparat public ,, de profil ,, situat , de regulă , în schema ministerului finanţelor Exprimarea controlului fiscal ar lăsa să se presupună că verificarea îmbracă o formă unică , însă , în mod clasic , se disting controlul pe acte şi controlul la faţa locului Primul este un control relativ succint al cărui obiect este de a permite agenţilor administraţiei să se asigure că declaraţiile fiscale nu prezintă o incoerenţă Controlul pe acte ar trebui să se îndrepte asupra tuturor declaraţiilor fiscale subscrise În realitate , numărul acestora este atât de mare încât administraţia este obligată să recurgă la trierea declaraţiilor fiscale Al doilea este un control aprofundat El se numeşte verificarea de contabilitate , când priveşte întreprinderile şi examen contradictoriu al situaţiei fiscale personale , când este vorba de venitul global al particularilor Controlul aprofundat ridică , şi el , problema alegerii dosarelor de controlat Administraţia fiscală se sprijină pe o multitudine de tehnici Denunţul , ca punct de plecare al controlului fiscal , este admis în mod oficial de majoritatea administraţiilor fiscale Cel mai adesea , controlul contribuabililor este motivat , investigaţiile informatice punând în lumină anumite anomalii (diferenţa de venituri suspectă între veniturile declarate de contribuabil şi cele declarate de un terţ , de exemplu ). Relevăm că , aproape peste tot , serviciile locale de control beneficiază de o marjă de manevră pentru a-şi alcătui o politică de control fiscal care lasă libertate în alegerea dosarelor de verificat

Controlul fiscal este şi o competenţă a societăţii , dat fiind dezideratul de limitare a fraudei fiscale Întotdeauna este dificilă evaluarea acestui fenomen care nu trebuie confundat cu evaziunea fiscală ( contribuabilul foloseşte mijloace legale pentru a-şi micşora cota de impozit ). Administraţiile fiscale din majoritatea statelor şi-au accentuat , în ultimii ani , eforturile de stopare a fraudei fiscale

Controlul fiscal are şi o dimensiune umană care nu trebuie neglijată În ciuda eforturilor administraţiei fiscale depuse în lupta contra fraudei , trebuie subliniat că , în general , controalele fiscale vin în favoarea majorităţii contribuabililor unei ţări Este foarte adevărat şi faptul că orice contribuabil controlat traversează greu verificarea al cărei obiect este Studiile şi anchetele efectuate relevă că principalele doleanţe ale contribuabililor insistă pe tracasările administrative , pe suspiciunea care-i înconjoară şi pe sentimentul de neputinţă în faţa certitudinilor administraţiei Trebuie totuşi demistificat controlul fiscal : contribuabilul nu este total neputincios în faţa maşinii administrative Mai mult , el are drepturi care se opun administraţiei fiscale în toate stadiile controlului fiscal , atât în derularea operaţiunilor , cât şi în privinţa rezultatelor la care se ajunge Graţie modificărilor de dată recentă ale legislaţiei specifice , anumite elemente de modernitate ( de tip occidental ) au început să-şi facă simţită prezenţa şi în sistemul fiscal românesc , inclusiv în privinţa drepturilor contribuabililor

Capitolul 1. Controlul fiscal : concept , obiective , funcţii , forme

1.1 Atributele managementului firmei şi conceptul de control fiscal

Statul , indiferent de forma de organizare , şi-a creat întotdeauna un sistem de control ale cărei principale obiective au vizat , în cele mai multe cazuri , activitatea de urmărire şi de realizare a obligaţiilor fiscale ale cetăţenilor faţă de instituţiile sale

În cadrul reformei economice din ţara noastră - aflată , încă , în curs de desfăşurare – actul managerial presupune , ca un atribut deosebit de important , controlul permanent si sistematic asupra activităţilor economice ale întreprinderilor– indiferent de domeniul de activitate , de structurile organizatorice şi forma de proprietate în care acestea se realizează

Controlul este o funcţie a conducerii care asigura cunoaşterea şi perfecţionarea modului de gestionare a patrimoniului şi de orientare , organizare şi desfăşurare a activităţii de producţie , repartiţie şi desfacere

Cunoaşterea este , obiectiv , necesară conducerilor societăţilor comerciale

( întreprinderilor ) din care domeniu de activitate în vederea ghidării activităţilor lor către eficienţă maximă. De asemenea , cunoaşterea situaţiei economico– financiare a întreprinderilor serveşte în luarea deciziilor referitoare la colaborările reciproce.

În condiţiile economiei de piaţă , controlul , ca formă de cunoaştere are în vedere : interesele agenţilor economici ( societăţilor comerciale ) bazaţi pe profit ; interesele terţilor agenţi economici şi interesele statului

Prin control , conducerea întreprinderii îşi asigură informarea dinamică , reală , ceea ce determină concluzii de valoare şi decizii de calitate

Controlul pătrunde în esenţa fenomenelor şi contribuie , efectiv , la conducerea ştiinţifică şi eficientă , sesizează aspectele negative în momentul în care acestea se manifestă ca tendinţă şi intervine operativ pentru prevenirea şi lichidarea cauzelor care le generează Controlul nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor ci contribuie şi la previziunea desfăşurării activităţii , a posibilităţilor apariţiei deficienţelor şi anomaliilor

Pentru obţinerea profitului maxim , pe lângă evaluarea rezultatelor în raport cu obiectivele stabilite , controlul contribuie şi la prevenirea tendinţelor şi fenomenelor care necesită decizii de corecţie

Controlul fiscal în România se efectuează de :

• Ministerul Finanţelor Publice prin :

- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile sale subordonate :

- Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului

Bucureşti;

- Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili ;

- Direcţia generală de inspecţie fiscală.

Aceste organisme realizează un control extern în ceea ce priveşte obligaţiile diferitelor instituţii , unităţi economice etc., precum şi un control financiar propriu necesar bunei gestionări a patrimoniului

Dezvoltarea economico – socială a ţării în perioada de tranziţie şi consolidare a economiei de piaţă , presupune cunoaşterea temeinică de către stat a legităţilor universal valabile , a legilor economice proprii economiei de piaţă , precum şi aplicarea lor justă la condiţiile concrete din ţara noastră Asigurarea cerinţelor esenţiale ale legilor economice presupune perfecţionarea continuă a activităţilor economico – sociale , a formelor şi metodelor de conducere a întregii economii Realizarea acestui deziderat impune din partea statului nu numai elaborarea de acte normative , ci şi organizarea şi exercitarea unui control ferm şi riguros asupra întregii economii

Fisiere in arhiva (1):

  • Controlul Financiar.doc