Coruptia

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Coruptia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

CAPITOLUL I: Consideratii generale privind infractiunile de coruptie
SECTIUNEA 1. Notiunea de coruptie în dreptul penal român si pe plan
international. Scurt istoric al infractiunilor de coruptie
SECTIUNEA 2. Evolutia si cadrul reglementarilor în dreptul penal roman
SECTIUNEA 3. Elemente de drept comparat
SECTIUNEA 4. Aspecte comune infractiunilor de serviciu sau în legatura cu
serviciul.
A. Obiectul infractiunii
a) obiectul juridic
b) obiectul material
B. Subiectii infractiunii
a) subiect active
b) subiect pasiv
C. Continutul infractiunilor
D. Forme, modalitati, sanctiuni
CAPITOLUL II: Infractiunea de luare de mita
SECTIUNEA 1: Continutul legal al infractiunii
SECTIUNEA 2: Conditii preexistente
Obiectul infractiunii

Extras din document

CAPITOLUL I: CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNILE DE CORUPTIE

Începând cu anul 1990, mai multi factori inerenti perioadei de tranzitie din România, au generat un climat favorabil proliferarii unor fenomene disfunctionale în societate, cum au fost criza de autoritate, legislatia incompleta si procesul de reforma al structurilor pe segmente ale relatiilor sociale, aflat în plin process de transformare.

Faptul ca nu au fosta aduse acele modificari care se impuneau, la timp, nici Codului Penal, nici Codului de procedura penala, a influentat starea infractionala si chiar solutiile care s-au dat în anumite dosare având ca obiect infractiuni de coruptie, pe fondul unor modificari anterioare ale unor reglementari procedurale care au transformat benefic prezumtia de nevinovatie dintr-un principiu procedural declarativ într-o garantie procesuala, însotita de constantul principiu "in dubio pro reo". Tranzitia pe plan economic a procesului de restructurare a proprietatii conform Constitutiei din 1991, a impus ignorarea terminologiei neconcordante a legii penale cu cea a Constitutiei si stricta aplicare a prevederilor legale care incrimineaza fapte penale, pâna la abrogarea sau modificarea expresa a acestor norme de drept.

Infractiunile de coruptie, de o deosebita periculozitate sociala, s-au extins la nivelul mai multor structuri sociale. Acestea, din pacate, nu întotdeauna au putut fi constatate si cercetate din lipsa mijloacelor tehnice operative specifice. Specialistii în stiinta dreptului penal admit în unanimitate, ca, coruptia a devenit o plaga sociala care impune gasirea si utilizarea celor mai noi si mai eficiente metode si tehnici, a unei legislatii corespunzatoare, pentru depistarea celor care realizeaza câstiguri fabuloase ilicite, profitând de anumite functii în ierarhia sociala.

SECŢIUNEA 1: Notiunea de coruptie în dreptul penal român si pe plan international.

Scurt istoric al infractiunilor de coruptie

Coruptia, ca fenomen social, a atras atentia spre studiul ei, înca din antichitate. Conform Dictionarului limbii române cuvântul "coruptie" deriva din latinescul "coruptio-onis" si înseamna stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. În materia dreptului penal, termenul caracterizeaza o anumita comportare a functionarului care îsi comercializeaza, îsi vinde atributele functiei si încrederea acordata de societate, primind în schimb bani ori alte foloase.

Reprezinta un pericol social pentru societate prin vatamarea sau punerea în pericol a desfasurarii activitatii statului si a tuturor sectoarelor vietii sociale.

Modificarea de-a lungul timpului, a traditiilor, a conditiilor istorice si geografice influentate de factori de natura sociala, au transformat perceptia opiniei publice referitoare la fenomen, sensibilizând-o în evaluarea gravitatii acestor fapte si în incriminarea lor.

Criza social-economica, concurenta neloiala, slabirea autoritatii statului, degradarea nivelului de trai pentru majoritate, neadaptarea legislatiei la conditiile economice si sociale, ceea ce face ca starea de fapt sa mearga cu mult înaintea starii de drept precum si dorinta individului de a se îmbogati rapid si prin orice mijloace, în conditiile în care lipsurile genereaza specula iar prohibitiile de tot felul influenteaza consumul, contureaza în principal, tabloul cauzelor concrete care genereaza acest fenomen antisocial. Marx si Engels caracterizau crima ca un act al individului împotriva relatiilor dominante, ea izvorând din aceleasi conditii ca si dominatia existenta.

În literatura de specialitate, V. Dobrinoiu, preluând o teza exprimata în raportul la cea de-a V-a Conferinta internationala anticoruptie, prezentat la Amsterdam la 9 martie 1992, de catre John A. Gardiner, achieseaza la modul de clasificare a coruptiei în perceptia opiniei publice, în coruptie neagra, care se realizeaza atunci când actul ilicit este condamnat de întreaga societate si de elitele acesteia, urmarindu-se pedepsirea ei; coruptie cenusie, care se realizeaza atunci când numai unii membri ai societatii si îndeosebi elitele urmaresc pedepsirea actului ilicit si o coruptie alba, când nici opinia publica, nici elitele nu sprijina pedepsirea ei, gasind-o tolerabila.

Încercând o sistematizare a cauzelor care determina si a conditiilor care favorizeaza înca savârsirea unor infractiuni contra activitatii organizatiilor de stat si obstesti, si în particular a celor ce constituie obiectul cercetarii noastre, se pot distinge: cauze de natura economico-sociala si cauze de natura educativa si psihologica.

Realitatile economico-sociale - repartizarea inegala a produsului social, deosebirile dintre munca fizica si cea intelectuala, între munca calificata si cea necalificata, între conditiile de trai de la sat si cele de la oras - sunt susceptibile sa creeze un climat favorabil aparitiei de manifestari antisociale, constând si în fapte de coruptie a functionarilor6. Cauzele si conditiile morale, educative si psihologice ocupa un rol însemnat în determinarea si favorizarea faptelor de coruptie. Ramasite ale educatiei si deprinderilor burgheze - cum ar fi individualismul, cupiditatea, egoismul, carierismul, abuzul, tendintele de acaparare, parazitismul - continua sa fie prezente atât în constiinta unor cetateni, cât si în constiinta unor functionari.

Fisiere in arhiva (1):

  • Coruptia.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA ROMÂNO – GERMANĂ SIBIU FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI CALCULATOARE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE