Costul calității, planificarea calității - fundamente

Pe mãsura ce organizatiile se strãduiesc sã sporeascã performantele in actualul mediu competitiv ele uitã adesea sã reuneascã douã activitati importante, privind planificarea strategicã si planificarea calitatii. Acest lucru este realizat datoritã lipsei puterii de întelegere a relatiei cauza - efect între strategie, calitate, productivitate, rentabilitate si competitivitate. Pentru a maximiza profiturile unei organizatii este necesara alinierea obiectivelor si prioritãtilor afacerii precum si îmbunãtãtirea procesului calitatii.

Intelegerea relatiei cauza – efect

Proiectul de imbunatatire a calitatii ar trebui sa aleaga calea reprezentata de obiectivele strategice de afaceri respectiv scopurile organizatiei. Daca strategia urmareste cresterea cotei pe piata, proiectele alese trebuie sa se focalizeze asupra acelor zone care au cel mai mare impact asupra deciziilor de cumparare privind clientii prezenti si viitori. Daca strategia de afaceri este de a creste profitul pentru un produs, in mod particular, proiectul ales trebuie sa se axeze pe reducerea costurilor calitative reducand erorile, eliminand non-valoarea adaugata activitatii si risipa. O alta provocare pentru intelegerea acestei relatii este definirea calitatii.

Calitatea reprezinta ridicarea la asteptarile clientului, fara defecte, la cel mai scazut pret posibil. Exista insa perceptia - calitatea poate fii mereu mai buna. In urma investigatiilor, este de obicei cazul depasirii cerintelor, in consecinta o risipa sau “ o calitate mediocra”..

Un produs secundar de imbunatatire a calitatii reprezinta imbunatatirea in productivitate. Prin eliminarea erorilor, non- valoarea adaugata activitatii si risipa, capacitatea de resursa devine disponibila. Indiferent , aceasta reprezinta o noua provocare pentru management. Daca aceste resurse nu sunt utilizate in mod corespunzator atunci nu se realizeaza nici un impact real fata de punctul de plecare. Managementul a invatat din experiente dure daca se renunta la resurse atunci procesul de optimizare este compromis. In conformitate cu cresterea calitatii este redus timpul pentru ciclul de productie.De asemenea scade necesitatea folosirii de masini si echipamente datorita lipsei nevoii de retusare. Astfel rezulta o reducere a investitiei. Mai putin material este acum necesar datorita scaderii resturilor ,retusurilor si deseurilor.

Imbunatatind calitatea si productivitatea determina cresterea profitabilitatii organizatiei. Limitele sunt depasite datorita acestor scaderi ale costului.Cresterea vanzarilor este rezultatul conformarii la cresterea calitatii, si livrarea mai buna si la timp duce la oportunitatea de a reduce pretul de vanzare.

Competivitatea organizatiilor este in continua crestere. Satisfacerea clientilor creste datorita imbunatatirii si conformarii la cerintele acestora, livrare ma buna si mai rapida si costuri reduse.Vanzarile si actiunile de pe piata vor creste datorita acestei imbunatatiri privind satisfacerea clientilor si sporind valoarea perceputa.De asemenea organizatia va fi mult mai competitiva datorita cresterii profitabilitatii.

Abordare istorica

Pe plan istoric organizatiile tind sa trateze planificarea strategica si planificarea imbunatatirii calitatii ca pe doua activitati separate, izolate. Planificarea strategica este caracteristic dirijata regulat, de obicei anual, folosind o abordare bazata pe o sructura oficiala. Planificarea imbunatatirii calitatii, pe de alta parte, tinde sa fie ad hoc. Marea majoritate a organizatiilor nu isi programeaza planificarea imbunatatirii calitatii in intervale regulate. Cand termina proiectele de imbunatatire curente atunci identifica altele noi. In marea majoritate, proiectele de imbunatatire sunt adaugate muncii individuale celor implicati in proiect si din acest motiv ei tind sa lucreze la acest proiect doar cand au timp. Aceasta abordare duce la nerealizarea proiectelor in timp util, sau daca sunt, in realitate, candva terminate.

In timp ce planificarea strategica este dirijata pe o baza obisnuita si oficiala, multe organizatii nu comunica aceste planuri peste tot datorita caracterului confidential. Oricum, se asteapta ca organizatias a realizeze aceste planuri , chiar daca acestea nu au fost comunicate.

Planul de imbunatatire ar trebui sa fie dirijat ca facand parte din strategia si afacerea procesului de planificare. Proiectele de imbunatatire ar trebui sa se orienteze asupra nevoii curente si viitoare de clienti si sa se bazeze pe obiectivele strategice si de afaceri ale procesului de planificare. Aceste procese de imbunatatire ar trebui sa fie programate si sustinute astfel incat sa fie realizate inainte de urmatoarea perioada de planificare.

Costul calitatii

Conceptul de Cost al calitatii este cunoscut de multi ani. Dr. Joseph M. Juran in 1951 in “Quality Control Handbook” a scris despre Costul calitatii. Insa, Philip B. Crosby a fost cel care a raspandit termenul de Costul calitatii in cartea sa intitulata “Quality is Free “ din 1979. Cateva standarde actuale , ISO 9000, QS – 9000 si AS – 9000, fac referire la Costul calitatii pentru imbunatatirea calitatii.

Conceptul de Costul calitatii produce confuzie. Termenul se refera la costul determinat de lipsa calitatii sau costurile care asigura realizarea calitatii. Ca adugare la confuzia legata de acest termen, anumiti autori se refera prin acest cost la “Costul legat de calitatea mediocra”. Cateodata costurile legate de calitatea mediocra se refera la costurile de “esec”. Crosby se refera la costul calitatii ca “prêt de conformanta”- costul esecului.