IPSAS 4 - Efectele Variației Cursurilor de Schimb Valutar

ASPECTE TEORETICE

În România, dezvoltarea sistemului de contabilitate şi-a propus ca obiectiv principal alinierea legislaţiei contabile româneşti cu directivele europene în vederea îndeplinirii cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, precum şi armonizarea (convergenţa) cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (pentru sectorul public), situaţie impusă de procesul de globalizare economică si de dezvoltare a pieţelor de capital.

Contabilitatea publică cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;

b) contabilitatea Trezoreriei Statului;

c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să

reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau a deficitului patrimonial;

d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare, precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum şi a conturilor anuale de execuţie ale bugetelor locale.

România s-a preocupat pentru adoptarea legislaţiei europene în domeniul contabilităţii publice, pas cu pas, raportând realizări importante pe linia tranziţiei la contabilitatea de angajamente si anume: înregistrarea în contabilitate a creanţelor fiscale, începând cu 1 ianuarie 2003; calcularea şi înregistrarea amortizării activelor fixe, începând cu 1 ianuarie 2004; efectuarea şi experimentarea noilor reglementari contabile în anul 2003 si anul 2005; pregătirea personalului din compartimentele financiar-contabile de către Institutul Naţional de Administraţie, Centrele Regionale de Formare Profesionala si alte instituţii de profil.

România a trecut la contabilitatea de angajamente începând cu anul 2006 prin adoptarea OMFP nr. 1.917 / 12.12.2005 respectiv, Ordinul Ministrului Finanţelor Publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice si instrucţiunile de aplicare a acestuia. Ultima modificare prin Ordinul nr.1.187/2008 al Ministrului Economiei şi Finanţelor pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1.917/2005 (M.Of. nr. 410 şi 410 bis din 2 iunie 2008).

IPSAS 4 «EFECTELE VARIAŢIEI CURSURILOR DE SCHIMB VALUTAR»

IPSAS 4 prevede modul de a include tranzacţiile în valută străină şi operaţiunile din străinătate în situaţiile financiare, precum şi modul de a traduce situaţiile financiare într-o monedă de prezentare. Actualizările tehnice la IPSAS 4 clarifica cerinţele pentru entităţile din sectorul public pentru a converti tranzacţiile în valută străină şi soldurile în moneda de raportare a lor.

Acest Standard Internaţional de Contabilitate pentru Sectorul Public este inspirat în principal din Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) 21”Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar” publicat de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASC ).