Extras din referat
Contabilitatea are o practică socială de milenii, originile contabilităţii precedându-le pe cele ale cifrelor.
Începuturile contabilităţii se confunda cu începuturile activităţii economice a primelor colective omeneşti.
Cele mai vechi forme de consemnare a operaţiilor economice apar cu peste 20.000 ani în urmă sub forma crestăturilor pe oase de animale , pe pereţii grotelor , a sforilor înnodate.
Ţinerea socotelilor cu ajutorul pietricelelor a dat naştere cuvântului “calcul”(din latinescul “calculus” care înseamnă pietricică).
Acum 5000 de ani, în Mesopotamia, s-au utilizat tăbliţe de argila umedă care apoi erau uscate şi păstrate că documente justificative. Asiro-caldeenii cunoşteau noţiunea de active şi pasiv,cunoşteau tehnica calculării şi a înregistrării dobânzilor pentru sumele împrumutate şi înscrise în conturi.
Evoluţia însemnărilor contabile a fost influenţată de evoluţia societăţii şi descoperirea altor materiale de scris.
Grecii şi romanii foloseau tăbliţe de de lemn cerate şi tăbliţe de marmură. Scribii din Egiptul Antic ţineau socotelile pe papyrus.
Cu timpul locul papyrusului a fost luat de pergament şi apoi de hârtie.
Renasterea contabilitătii – promovarea partidei duble
Tehnica contabilă a evoluat odată cu evoluţia schimburilor comerciale. De la simple însemnări s-a trecut la contabilitatea memoriala, contabilitatea în partidă simplă şi apoi la cea în partidă dublă.
Cea mai veche contabilitate memoriala a fost ţinută de bancherii din Florenţa încă din 1211 când se foloseau termenii de “dâre”şi de “avere”, care mai târziu au devenit “debit” şi “credit”.
Conținut arhivă zip
- Istoria Contabilitatii.ppt