Metode de Evaluare Bazate pe Actualizare - Evaluarea prin Fluxuri

Calculul Regimului Permanent De Functionare A

În termeni monetari, valoarea unei întreprinderi este dată de rezultatele viitoare. Astfel, în plan pur financiar, orice investiţie nu are sens decât prin profitul susceptibil să fie obţinut în urma investiţiei.Se consideră că valoarea oricărui capital investit trebuie apreciată prin prisma randamentelor sale viitoare. Conform acestei logici, este esenţială determinarea fluxurilor de rezultat care vor servi drept bază în evaluarea întreprinderii. Fluxurile de rezultat real înregistrate de întreprindere sunt: rezultatul net, rezultatul curent, rezultatul curent după deducerea cheltuielilor financiare teoretice, variaţia trezoreriei, disponibilul după finanţarea investiţiilor şi creşterii, cash-flow- ul, dividendele, marja bruta de autofinanţare, cifra de afaceri.

Dacă metodele patrimoniale estimează valoarea întreprinderii într-o manieră statică, pe baza elementelor pe care aceasta le are în proprietate sau le utilizează în exploatare, metodele bazate pe actualizare estimează valoarea întreprinderii considerând ca punct de plecare rezultatul obţinut sau posibil de obţinut în timp.

Actualizarea şi capitalizarea

Actualizarea este o procedură indispensabilă pentru asigurarea unei corecte viziuni dinamice în aplicarea metodelor de evaluare şi, de asemenea, pentru luarea în calcul a fluxurilor de rezultate considerate în timp. Mai precis, actualizarea este o operaţie prin care o suma care va fi încasată sau plătită în viitor este transformată în valori de azi.

Pentru actualizarea unei sume care se va obţine în viitor se utilizează rata de actualizare, care reprezintă rentabilitatea cerută de piaţă pentru o sumă de capitaluri investite în întreprinderea evaluată. Rata de actualizare are semnificaţia unei rate de fructificare a capitalurilor investite pe piaţa financiară în loc să fie investite în întreprindere. Orice calcul de actualizare ţine seama în mod esenţial de: durata de timp şi de rata dobânzii luate în calcul pentru a măsura modificarea valorii supuse actualizării.

Rata de actualizare este notată cu r şi se aplică, prin intermediul unui factor de actualizare , unor rezultate constante sau nu, care se vor obţine într-o perioadă finită de timp.

Pentru a înţelege mecanismul actualizării se porneşte de la cazul fructificării la bancă a unei sume de bani prin obţinerea unei dobânzi compuse. Se notează cu suma iniţială depusă la bancă, cu d dobânda anuală acordată de bancă, cu n numărul de ani în care se fructifică banii şi cu suma finală încasată după trecerea perioadei respective.

Pentru fiecare an se aplică formula de calcul a dobânzii simple:

unde: u = 1 + d se numeşte factor de fructificare.

l See prin Metoda Seidel-Gauss