Provocări în procesul de armonizare în România

1.Armonizarea contabila internationala este definita de Cristian Hoarau in urmatorii termeni : ‘un proces politic care vizeaza sa reduca diferentele intre practicile contabile care se aplica in lume, astfel incat sa creasca comparabilitatea si compatibilitatea lor’.

Normalizare este procesul prin care se armonizeaza elaborarea de norme si principii contabile. Procesul de normalizare contabila din diferite tari a condus la 3 tipuri de normalizare contabila:

- de tip statal – normele sunt elaborate si puse in aplicare de un organism public (Franta, Germania, Romania). La noi organismul care se ocupa de normalizarea contabila este Ministerul Finantelor Publice prin Directia de Reglementari Contabile.

- de tip pragmatic – normele sunt elaborate de organisme ale profesiei contabile si sunt puse in aplicare tot de ele (Marea Britanie)

- de tip mixt – normele sunt elaborate de asociatii profesionale si sunt puse in aplicare prin interventia publica a statului (SUA).

Motivul pentru care normalizarea contabila s-a afirmat l-a constituit, ca

întotdeauna, o evolutie superioara a economiei, care a determinat necesitati crescute de informare contabila. Motivatiile schimbarii sistemului contabil sunt multiple.

Probabil ca nu se va putea desprinde cu certitudine o serie de factori despre care sa putem spune ca au fost cei determinanti. Mai curând, acumularea lor ne conduce catre un salt evolutiv. În viziunea noastra, exista trei mari stadii de dezvoltare a contabilitatii:

Capitalismul industrial nu a facut decât sa accentueze rolul sistemului de contabilitate în partida dubla.

Normalizarea contabila internationala

Am vazut, foarte pe scurt, în ce ar putea consta normalizarea contabila si

respectiv care este mecanismul general de normalizare contabila nationala. Dar care este justificarea existentei unui mecanism de reglementare contabila la nivel international?

Noul mecanism economic care a început sa se prefigureze cu mai bine de un

secol în urma, consta în “globalizarea” afacerilor. Acesta constituie însa vârful de lance care a determinat fenomene mult mai complexe. În momentul în care s-au sesizat beneficiile operatiilor de comert exterior, fiecare stat a încercat sa obtina avantaje economice pentru companiile nationale. Economicul a determinat practic o noua abordare a politicii în ansamblul sau. Politica de cucerire a vecinului mai slab a existat dintotdeauna. De data aceasta, s-a schimbat dimensiunea scenei si numarul de actori. Daca, initial, razboaiele erau purtate la nivel local (între triburi vecine), treptat, a început ca teritoriul vizat sa fie din ce în ce mai mare. De cele mai multe ori, politica de cucerire se ducea prin aliante bine alese. Saltul de la nivel de razboi tribal la cel între state a fost unul dintre elementele care a marcat trecerea de la comuna primitiva la sclavagism. Ulterior, acest tip de politica de cucerire a dominat scena timp de mii de ani, strategiile si tehnicile de aliante sau de razboi propriu-zis fiind aproximativ aceleasi de la un capat la altul al lumii. Momentul de cotitura, ca de obicei, a fost marcat de Revolutia Industriala.

2. “Actele de nastere” ale normalizarii contabile în România si

factorii de influenta privind elaborarea unui sistem modern de contabilitate

Daca, pe plan mondial, am vazut care este efectul noilor conditii de dezvoltare

economica, prin prisma unei economii integratoare, care sunt reperele economice care jaloneaza evolutia contabilitatii actuale în România? Este neîndoielnic faptul ca tranzitia României la o economie de piata, profundele reforme economice cu care se confrunta, impuneau o reforma a sistemului contabil, datorita faptului ca vechiul sistem contabil nu mai corespundea noilor cerinte. Astfel, spre deosebire de vechiul sistem existent înainte de 1990 (am putea spune chiar înainte de 1994!), coordonatele noului sistem de contabilitate de inspiratie franceza, reflecta o conceptualizare puternica, cel putin în raport cu ceea ce exista anterior, din 1994, judecatile contabile (cel putin la nivel teoretic) fiind bazate nu atât pe principii noi, cât pe principii explicit statuate, cum ar fi: prudenta, independenta exercitiilor, continuitatea activitatii, imaginea fidela.

O alta deosebire de principiu se refera la structura de ansamblu a unui sistem

contabil. În conditiile unei economii centralizate, planificate, contabilitatea avea o structura globala monolitica, facilitând centralizarea datelor si controlul acestora de catre organisme externe (organul ierarhic superior, administratia financiara, etc.).

Normalizarea nationala a atras dupa sine o noua directie de dezvoltare a

contabilitatii, care nu ar fi fost altfel posibila: contabilitatea la nivel macroeconomic, care a creat posibilitatea aplicarii noilor teorii economice în practica: keynesismul, neo-keynesismul, monetarismul, marxismul (transpus prin crearea economiilor centralizate) etc.

Secretul de întreprindere interzicea difuzarea informatiei, partenerii comerciali

neavând acces la documentele de sinteza, determinând astfel o lipsa de informatie contabila publica. Inexistenta concurentei si a investitorilor (a actionarilor) a condus la producerea de informatie contabila destinata exclusiv conducerii întreprinderii si a statului.

Odata cu trecerea la modelul economiei de piata, contabilitatea firmelor romanesti a fost si este supusa unor ‘reconstruiri’ succesive, menite sa o transforme dintr-un ‘memorizator’ al faptelor economice intr-un instrument de gestiune a afacerilor.

Intr-o prima etapa, inceputa dupa 1990, s-a realizat o reforma prin care s-a urmarit formarea unui drept contabil romanesc care sa cuprinda concepte si practice contabile specifice intreprinderilor care opereaza in conditiile economiei de piata si prin care s-a realizat o anumita armonizare cu normele contabile europene. Practic, noile reglementari contabile s-au aplicat de la 1 ianuarie 1994 pentru toate intreprinderile, exclusiv societatile bancare, si au asigurat o anumita campatibilizare cu practicile contabile prevazute de directivele contabile europene, reforma contabila inspirandu-se din contabilitatea franceza. Societatile bancare au adaptat un sistem contabil tot de inspiratie franceza, incepand cu 1 ianuarie 1998. Din anul 2000, contabilitatea intreprinderilor din tara noastra a intrat intr-o alta faza a evolutiei ei. Procesul actual trebuie sa reprezinte o alta etapa, de dezvoltare a celei precedente, prin asigurarea compatibilitatii contabilitatii firmelor romanesti cu evolutiile dreptului contabil international.