Sarcinile și funcțiile contabilității - sisteme de contabilitate

INTRODUCERE

Din cele mai vechi timpuri, omul s-a straduit să cunoască lucrurile şi fenomenele petrecute în mediul înconjurator, să-şi explice modul lor de manifestare, pentru ca apoi să le poata utiliza pentru necesităţi proprii. La început dorinţa de a cunoaste a evoluat lent, dar odata cu dezvoltarea ştiinţei s-a accelerat şi s-a amplificat; informatia şi indeosebi cea economica fiind prezente in toate domeniile de activitate ca un element indispensabil progresului.

Valorificarea deplină a informatiei economice se poate realiza numai în cadrul unui sistem informaţional economic bine conceput, în care contabilitatea să fie considerata principala sursă de informaţii.

În condiţiile actuale ale ţării noastre, sfera şi funcţiile contabilităţii suferă modificări importante, impuse pe de o parte de necesităţile sporite de informaţii, iar pe de altă parte, de evoluţia procedeelor şi tehnicii de prelucrare a datelor, viitorul societăţii româneşti fiind strîns legat şi de dezvoltarea sistemului contabil în strînsă corelaţie cu tendinţele ce se manifestă pe plan european şi internaţional. Paralel cu diversificarea contabilităţii, are loc şi o nouă reaşezare a profesiei contabile.

Contabilul modern trebuie să ocupe un loc de frunte în cadrul societăţii, aportul său la buna administrare a intreprinderii fiind decisiv în cadrul sistemului de conducere.

Tocmai de aceea este important ca specialiştii din acest domeniu să beneficieze de cunostinţe temeinice care să le asigure baza teoretico-metodologică necesară rezolvării multiplelor probleme ale practicii.

În acest sens, un rol hotărîtor îl are inţelegerea conceptelor şi a terminologiei specifice contabilităţii. Acestea sunt studiate de disciplina “Bazele contabilităţii”.

Ne-am propus ca în cadrul lucrării să oferim tuturor celor care doresc să studieze “contabilitatea”, primele noţiuni în domeniu, pe baza carora să poata fi aprofundate cu succes alte categorii economice, principii, procedee şi tehnici proprii domeniului.

În cadrul lucrării am abordat contabilitatea ca o “construcţie specială”, în cadrul careia temelia are rolul hotarîtor în ceea ce priveşte consolidarea şi supravieţuirea construcţiei

Daca temelia este bine consolidată, se poate construi oricît, fără riscul ca ceea ce se va aşeza peste să se dărîme, dar dacă temelia nu este solidă, oricît de impunatoare ar fi construcţia, la cel mai mic “cutremur” ea se va darîma.

În acest context, lucrarea prezinta cele mai semnificative aspecte teoretice şi aplicative ale contabilităţii, în strînsă corelaţie cu Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată în 2000 şi alte reglementări în domeniu.

Lucrarea se adresează în primul rînd studenţilor din învăţămîntul superior economic, dar şi elevilor de la liceele cu profil economic sau de la alte forme de învăţămînt, economiştilor, contabililor şi specialiştilor din producţie şi cercetare care studiază şi aplică în practică concepte specifice contabilităţii.

Conştienţi că lucrarea nu epuizeaza problematica complexa a teoriei şi practicii contabile, vom fi recunoscători tuturor celor care, prin observaţiile, propunerile şi sugestiile lor, vor contribui la îmbunătăţirea lucrării într-o ediţie viitoare.

NOŢIUNEA DE CONTABILITATE

In general, atunci cand spunem contabilitate, in practica si teorie ne referim la o disciplina stiintifica, parte integranta a stiintelor social economice avand ca si obiect inregistrarea cronologica si metodica a operatiilor ce descriu procesele economice si financiare ce influenteaza elementelepatrimoniale si/sau le controleaza, cu scopul declarat de-a caracteriza situatia economica si financiara a unei untati patrimoniale si a stabilirii rezultatelor obtinute intr-un interval de timp , utilizand pentru aceasta mijloace, metode si procedee proprii, atat pentru reprezentare cat si pentru calcul.

In sens practic, prin contabilitate se intelege suma tuturar informatiilor cuprinse in documentele si formularele contabil, referitoare la operaratiunile economice.

Acestea fiind rezultatul aplicarii principilor de baza ale stiintei contabilitatii.

In timp, s-au dezvoltat mai multe definitii , idei, legate de de esenta si continutul contabilitatii.

Fr. Leitner apreciaza contabilitatea ca si o istorie in cifre, avand la baza documentele scrise despre modul cum a fost condusa o unitate patrimoniala, cu un mecanism de calcul care exprima modul de variatie cantitativ valorica a bunurilor, in urma actelor juridice, tehnice si economice ale unitatii patrimoniale.

Henri Fayol, porneste in definirea contabilitatii cafiind “organul vizual” al conducerii de la o atenta analiza a functiilor intreprinderii

ELEMENTELE DEFINITORII ALE CONTABILITĂŢII ŞI LEGĂTURA CU ALTE DISCIPLINE

Cercetările în domeniu au demonstrat că diciplina numită “contabilitate” reprezintă atît o ştiinţă cît şi un domeniu al practicii, racordată sistemului informaţional economic. În calitatea sa de componentă a acestui sistem, oferă cea mai mare parte a informaţiilor necesare luării deciziilor.

În decursul istoriei sale contabilitatea a evoluat continuu, perfecţionîndu-şi atît baza teoretică cît şi maniera practică de realizare a obiectului său de studiu.

Ca tehnică specială, contabilitatea urmareşte înregistrarea curentă a operaţiilor economice în diferite registre, situaţii, formulare, efectuîndu-se în acest scop diverse calcule prin care se evidenţiază acte, fapte, operaţii, activitîţi,etc. ce au avut loc. Din înţelegerea contabilităţii ca tehnică de lucru, a aparut o prima definire a acesteia , şi anume :

“ socoteala scrisă a actelor şi faptelor săvîrşite la un moment dat”

Contabilitatea devine astfel o dişciplină funcţională în cadrul sistemului ştiinţelor economice, prin intermediul ei urmărindu-se gestiunea afacerilor.

La fel ca şi orice ştiinţă, contabilitatea are un obiect de studiu, o metodă de cercetare şi o terminologie proprie, prin care işi demonstrează independenţa şi particularităţile fată de alte ştiinţe.