Extras din referat
Raporturi manageriale contabile noi între capitalizare şi antreprenoriat.
Configurarea contabilă a clusterilor inovativi cu riscuri financiar contabile reduse în economia României
Introducere
Încă din secolul al XVIII-lea, în Franţa, economistul Richard Cantillona a asociat asumarea de riscuri în economie cu antreprenoriatul. Tot în aceiaşi perioadă, în Anglia, Revoluţia Industrială evolua, iar antreprenorii jucau un rol vizibil în transformarea resurselor..
În 1934, Joseph Schumpeter, un geniu al economiei secolului XX, spunea: “În antreprenoriat există o înţelegere pe care o facem în legătură cu un anumit tip de comportament şi care include: iniţiative, organizarea şi reorganizarea mecanismelor socio-economice, acceptarea riscului şi a eşecului”
Ca subiect de analiză şi discuţie, antreprenoriatul a fost introdus de economişti în secolul XVIII şi a continuat să atragă interesul economiştilor până în zilele noastre.În viziunea reprezentanţilor şcolii behavioriste, cea care acorda cea mai mare atenţie a elementelor ce caracterizează antreprenorii, principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea de: inovatori, lederi, asumatori de riscuri, independenţi, creatori, tenaci, energici, originali, optimişti, centraţi pe rezultate, flexibili, materialişti.
Manualul de Antreprenoriat isi propune sa ofere notiuni esentiale despre firma ca agent economic central al economiei de piata, ce inseamna sa fii intreprinzator si in ce consta activitatea antreprenoriala, oportunitatile economice si caracteristicile pietei ca element determinant al initierii si derularii afacerii, modul de functionare si managementul afacerii, etica si responsabilitatea in afaceri, riscul si reusita in afaceri.
Raporturi manageriale contabile noi între capitalizare şi antreprenoriat
Antreprenorul
Persoana fizica sau juridica care se obliga, pe baza unor clauze si conditii contractuale, sa execute diferite lucrari (industriale, de constructii etc.) in beneficiul altei persoane sau organizatii, in schimbul unei sume de bani dinainte convenite. Sinonim - contractor. 2. Tip de agent economic reprezentativ in economia de piata care adopta un comportament de esenta activa si novatoare, specific sistemelor economice bazate pe concurenta, risc si initiativa privata. In aceasta acceptiune, antreprenorul este sinonim cu intreprinzatorul.
Antreprenoriatul – factor dinamizator al economiei
Conceptul de antreprenoriat: definiţii, istoric, abordări actuale
Antreprenoriatul – factor dinamizator al economiei
Antreprenoriatul înseamnă capacitatea de a crea şi conduce o organizaţie. Gândirea economică "a părăsit", la un moment dat, întreprinzătorul, pentru "a se consacra" mai mult pe manager. Se pare că este cazul să ne întoarcem, cumva, la întreprinzător, evident pe un plan net superior. Să nu uităm că şi mijloacele pe care le avem la îndemână s-au schimbat.
Activitatea antreprenorială constă sintetic în identificarea şi valorificarea unor oportunităţi economice. Activitatea antreprenorială este un proces care se derulează în diferite medii şi unităţi de afaceri ce cauzează schimbări în sistemul economic prin inovări realizate de persoanele care valorifică oportunităţile economice creând valori atât pentru indivizi cât şi pentru societate.
Caracteristicile activităţii antreprenoriale.
Ansamblul acţiunilor antreprenoriale care alcătuiesc procesul prezentat anterior prezintă câteva caracteristici:
Este un act de voinţă umană;
Se produce la nivelul unei firme economice;
Implică o schimbare de stare a firmei;
Este un sistem holistic (sistemic);
Este un proces dinamic;
Este un demers unic;
Implică numeroase variabile;
Rezultatul antreprenorial depinde de numeroşi factori.
După alţi autori, antreprenorul poate fi definit ca :
J. B. Say (1860) “Antreprenorul scoate resursele economice dintr-un domeniu cu productivitate scăzută şi le introduce într-un domeniu cu productivitate ridicată şi randament superior. ”
în Germania – “Antreprenor” – o persoană care este proprietar şi care intră în afaceri (se face distincţie de managerul profesionist).
Sistemul antreprenorial” identifică patru tipuri generice de strategii antreprenoriale:
"aruncă în luptă toate resursele pe care le ai"
"loveşte acolo unde nu este nimeni"
"utilizează breşele/nişele de piaţă"
"schimbă valorile şi caracteristicile"
Factorii interni depind de: mărimea întreprinderii, tipul şi specificul activităţii, personalitatea şi pregătirea întreprinzătorului şi nivelul de pregătire al persoanelor implicate şi cultura firmei. Aceşti factori au un impact mult mai mare asupra performanţelor întreprinderii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Stabilirea Performantelor Economice si Financiare ale Intreprinderilor.doc