Studiu asupra Sistemului Contabil Romanesc

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Studiu asupra Sistemului Contabil Romanesc.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

I. Care sunt primele forme de dezvoltare a contabilităţii pe teritoriul românesc? Când şi de ce se manifestă acestea?
II. Contabilitatea in Rmania pana in 1950 - mediul economic si politic, dezvoltari,contributii ale unor personalitati, influente din alte siteme, educatia si profesia.
III. Contabilitatea in periada comunistă - Contabilitatea in perioada cmunista: mediul economic, influente straine, caracteristicile sistemului contabil, educatia si profesia
IV. Reforma contabila după 1990 - Reforma sistemului contabil dupa 1990: etapele reformei, influente din alte sisteme contabile, evolutia denumirii si prezentarii situatiilor financiare
Bibliografie

Extras din document

I.Care sunt primele forme de dezvoltare a contabilităţii pe teritoriul românesc? Când şi de ce se manifestă acestea?

Primele însemnări legate de contabilitate pot fi plasate în timp încă din vremea existenţei Daciei, ideea de contabilitate fiind adeseori legată de exploatarea minelor de aur de către romani. Documentele păstrate în acea vreme se concretizau în table cerate care atestau tranzacţii economice precum împrumuturi, dobândirea dreptului de proprietate, închirierea.

Evidenţele contabile în Ţările Române

În Evul Mediu, vistierul (său vistiernicul) era un mare dregător din Moldova şi Ţara Românească, membru al sfatului domnesc, care avea în grijă să tezaurul ţării şi se ocupă cu încasarea şi repartizarea dărilor, aprovizionarea curţii cu cele necesare etc. În documentele latine apare cu numele thesauriarus, camerae praefectus, thesaurarius magnus, etc. Până când visteria ţării a fost separată de cămara Domnului, vistierul se ocupa şi cu procurarea pentru domn a obiectelor de lux vestimentar şi a darurilor pentru protocol. Această atribuţie a trecut în secolul al XVII‑lea marelui cămăraş.

Unul din factorii principali ai aparitiei si dezvoltarii contabilitatii il reprezinta practicarea comertului.

Un punct de referinţe în evoluţia contabilităţii romaneşti în reprezintă regulamentele organice din 1831 şi 1832 în baza cărora Moldova şi Ţara Românească au fost conduse, întrucât existau prevederi cu referire la organizarea contabilităţii publice şi a învăţământului contabil din ţările române.

Cercetările din domeniul istoriei contabilităţii prezintă diverse forme incipiente de manifestare a contabilităţii de-a lungul timpului în România, însă forma care a cunoscut consacrarea a fost partidă dublă.

Dintre cercetările acelei vremi putem enumera:

Comerţul genovezilor la Dunăre (1360 – 1361)

Din registrele notarului Antonio di Panzo sunt cunoscute contractele „navlu” (închiriere de nave), comandită, şi schimb. Obiect al tranzacţiilor au fost mierea, ceară, sarea, vinul (10.250 litri pentru 6.200 arginţi) şi cerealele.

„Statutele dreptului orăşenesc săsesc (1583)”

„După trecerea unui an, împlinindu-şi slujbele, primarul şi ceilalţi juzi să poată da Sfatului orăşenesc cuvenită socoteală cu privire la administraţia lor ”

„Procesul primarului Ştefan Micsă cu locuitorii din Caransebeş (1612) – caz deturnare de fonduri”

Pârâtul Ştefan Micsă a răspuns: nu tăgăduiesc că sumă de bani nu mi-ar fi fost încredinţată, însă din aceasta am plătit creditorului 350 de florini, iar ceilalţi bani i-am cheltuit pentru nevoile oraşului. Sunt gata ca din registre să le dau socoteală.

Cursuri de contabilitate în Principatele Române

Fireşte, efortul de abstractizare şi conceptualizare, de cristalizare a teoriei şi mai apoi a ştiinţei contabile concretizate atât în traduceri cât şi în scrieri a vizat şi la noi în ţară noi orizonturi având o influenţă semnificativă în dezvoltarea contabilităţii.

Este ştiut faptul că literatura contabilă românească a apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. O parte din aceste contribuţii au fost:

1837 Emanoil Ioan Nichifor -Pravila comercială – traducere din limba germană;

1840 Vasile Urzescu -Epistolar – Prezintă aspecte de tehnică contabilă; – Prima lucrare de contabilitate apărută în Ţara Românească.

1844(I)-1845(II) Dimitrie Iarcu – Doppia scriptura sau ţinerea catastişelor în partidă simplă şi îndoită alcătuită în douăzeci şi una de lecţii, care să se poată înţelege şi de aceia ce nu au nici o idee de această ştiinţă fără învăţător Prima lucrare de contabilitate ce prezintă în detaliu aspecte practice ale contabilităţii (un model de ţinere a contabilităţii în partidă dublă din anul 1835).

1854 Ion Ionescu de la Brad – Compte-rendu de l’administration de domaine de son Altesse le Grand Vesir Rechid Pacha, la 1er Mars 1953 jusqu’a 1er Mai 1854-Cea dintâi lucrare de analiză economică în care se pun într-un fel deosebit probleme practice şi teoretice de contabilitate.

1860 Dimitrie Iarcu – Elemente de contabilitate sau ţinere a registrelor în partidă simplă, cu explicarea şi exerciţii practice asupra Memorialului, Jurnalului, Maestrului, Regsitreloru aussiliare. Prezintă în special aspecte ale contabilităţii in partida simplă, la sfârşitul lucrării fiind prezentate şi informaţii despre ţinerea contabilităţii în partidă dublă.

Etapa formării literaturii contabile româneşti (1837-1900): cuprinde perioada apariţiei primelor lucrări de contabilitate în limba română, de fapt traduceri după autori străini. Pe lângă vulgaritatea tehnicii partidei duble, sunt cuprinse şi alte informaţii necesare organizării afacerilor. Treptat, apar şi manuale de contabilitate elaborate de autori români care încearcă să-şi precizeze poziţia faţă de aspectele prezentate şi să-şi demonstreze originalitatea. Este perioada când se organizează şi primele şcoli comerciale (la Galaţi şi Bucureşti în 1864, iar mai apoi şi în alte oraşe), unde apare instituţionalizat şi studiul contabilităţii.

II. Contabilitatea în România până în 1950:

mediul economic şi politic, dezvoltări, contribuţii ale unor personalităţi, influenţe din alte sisteme, educaţia şi profesia

După cum am văzut, cercetătorii admit că dezvoltarea doctrinară şi practică a contabilităţii este în strânsă dependenţă de mediul cultural în care acesta evoluează, privit sub toate componentele lui: economic, social, juridic, fiscal, politic şi chiar religios. Pe de altă parte, contabilitatea este privită şi că un instrument care influenţează sau transformă mediul în care operează. Deci, ca activitate socială, proprie omului, contabilitatea este influenţată şi influenţează mediul în care se desfăşoară.

Analiza contabilităţii din prima jumătate a secolului al XX-lea trebuie făcută în contextul economic, politic şi social existent. La nivel internaţional, această perioadă a fost marcată de trei evenimente importante: cele două războaie mondiale (1914-1918) şi (1939-1944), respectiv Marea Criză Economică (1929-1933).

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu asupra Sistemului Contabil Romanesc.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFRMATICĂ DE GESTIUNE